Operatorii economici sunt liberi sa intreprinda orice activitate corelativa obiectului de activitate declarat

feature photo

In Monitorul Oficial 428/2012 a fost publicata Decizia 498/2012 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca textul legal criticat incalca principiul liberei circulatii a marfurilor prin aceea ca interzice revanzarea marfurilor cumparate de la unitati de desfacere care vand atat cu amanuntul, cat si cu ridicata, atat pentru uzul personal al consumatorilor, cat si pentru uz general.

De asemenea, este incalcat si principiul nediscriminarii prin aceea ca se face o discriminare clara intre comerciantii care vand produse in regim cu amanuntul si cu ridicata si cei care vand numai cu amanuntul, prin aceea ca legiuitorul, in economia Legii nr. 12/1990, ar permite revanzarea doar a produselor achizitionate de la unitati de desfacere cu ridicata.

Totodata, este incalcat si principiul libertatii comertului atata vreme cat toate normele de protectie a consumatorului si de sanatate publica sunt respectate, cat nu se incalca nicio prevedere legala privind conditiile de comercializare, fiind vorba de produse alimentare, sursa de aprovizionare cu marfa a unui comerciant ar trebui sa fie liber aleasa, si nu limitata sau dirijata de un text de lege desuet.

Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate privind art. 1 lit. g) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite avand in vedere urmatoarele considerente:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 1 lit. g) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 291 din 5 mai 2009, text de lege care are urmatorul cuprins: „Constituie activitati comerciale ilicite si atrag raspunderea contraventionala sau penala, dupa caz, fata de cei care le-au savarsit, urmatoarele fapte: […]

g) cumpararea de marfuri sau produse in scop de revanzare, de la unitatile de desfacere cu amanuntul, de alimentatie publica, cantine, unitati de turism si alte unitati similare;.

Intrucat dispozitiile legale atacate ca neconstitutionale sunt anterioare Constitutiei, se ridica problema abrogarii acestora, in temeiul art. 154 alin. (1) din Constitutie, dar aceasta functie abrogativa a Constitutiei nu se impune prin ea insasi.

Ea presupune confruntarea dintre Constitutie si dispozitia legala anterioara, pentru a face aplicarea principiului lex posterior derogat priori si a asigura suprematia Constitutiei asupra actelor inferioare. Iar aceasta confruntare nu reprezinta altceva decat o forma a controlului de constitutionalitate.

Desigur, fiind vorba si de o problema a aplicarii legii in timp, aceasta forma a controlului de constitutionalitate, si numai ea, este si la indemana organelor care aplica legea, respectiv a instantelor judecatoresti. In acest sens, a se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr. 38 din 7 iulie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 176 din 26 iulie 1993.

Legea nr. 12/1990 a fost adoptata in perioada de tranzitie pe care a strabatut-o Romania incepand cu anul 1990. Ratiunea care a stat la baza adoptarii acesteia, asa cum reiese chiar din titlul ei, precum si din expunerea de motive care a insotit proiectul de lege, a fost cea a protejarii populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite. O astfel de activitate comerciala ilicita, sanctionata contraventional, este si cea prevazuta in art. 1 lit. g) – cumpararea de marfuri sau produse in scop de revanzare, de la unitatile de desfacere cu amanuntul, de alimentatie publica, cantine, unitati de turism si alte unitati similare.

Avand in vedere, insa, faptul ca, de la data adoptarii Legii nr. 12/1990 si pana in prezent, societatea romaneasca a suferit un amplu proces de trecere la economia libera de piata, pentru desfasurarea unui comert modern, in masura sa satisfaca exigentele standardelor nationale si europene actuale, Curtea apreciaza ca – in prezent – textul de lege criticat nu mai corespunde realitatilor economice actuale, practicile comerciale devenind mult mai flexibile, in armonie cu cerintele economiei de piata.

In perioada de tranzitie catre o economie libera de piata, chiar inainte de consacrarea la nivel constitutional a principiului libertatii economice potrivit caruia „economia Romaniei este o economie de piata“, au fost adoptate legi care priveau primele forme de organizare a activitatii economice pe baza liberei initiative.

Prin Decretul-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 20 din 6 februarie 1990, in scopul satisfacerii in conditii mai bune a cerintelor de bunuri si servicii ale populatiei, folosirii eficiente a resurselor de materii prime si materiale, indeosebi locale, precum si cresterii gradului de utilizare a fortei de munca, se puteau organiza, prin libera initiativa: intreprinderi mici cu un numar de cel mult 20 salariati; asociatii cu scop lucrativ; asociatii familiale; activitati prestate de persoane fizice in mod independent.

In scopul crearii unui mediu concurential si a unei piete interne competitive, principii de altfel prevazute si de Constitutia din 1991, si avand in vedere evolutiile climatului economic din Romania, in anul 2003, odata cu revizuirea Constitutiei, s-a simtit nevoia garantarii la nivel constitutional a principiului libertatii economice care, impreuna cu libera initiativa, constituie fundamentul economiei de piata.

Acest drept fundamental este reglementat de art. 45 din Constitutie, care coroborat cu art. 135 din Legea fundamentala statueaza ca economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta. De asemenea, statui este obligat sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.

Curtea constata ca, in considerarea specificului economiei de piata, statul nu mai este detinatorul exclusiv al tuturor parghiilor economice, rolul sau fiind limitat la crearea cadrului general, economic, social si politic, necesar pentru derularea activitatii operatorilor economici, ceea ce implica adoptarea unor reglementari restrictive, dar in limitele impuse de asigurarea respectarii drepturilor si intereselor legitime ale tuturor, reglementari care nu pot afecta substanta drepturilor. In acest sens, a se vedea Decizia nr. 15 din 22 ianuarie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 118 din 10 februarie 2004.

Conceptul economiei de piata este un concept viu, evolutiv, astfel incat Curtea nu il poate interpreta ca pe unul cu continut fix, imuabil, ci avand in vedere situatia socioeconomica a statului.

Statul, in virtutea obligatiei sale constitutionale prevazuta de art. 135 din Legea fundamentala, trebuie sa manifeste o atitudine flexibila in stimularea operatorilor economici in promovarea progresului, in libertatea de a intreprinde si de a creste eficienta si de a acorda posibilitatea cumparatorilor de a alege intr-o piata libera, care sa exprime modalitatile de orientare a actiunii umane spre satisfacerea sistemului de nevoi, iar, pe de alta parte, operatorii economici trebuie sa intreprinda fapte de comert pentru care au fost autorizati, cu respectarea normelor legale privind comercializarea, igiena, pastrarea calitatii si concurentei loiale.

Curtea constata ca notiunea de „comert cu amanuntul“, prevazut de textul criticat, este definita, in prezent, prin mai multe acte normative in vigoare. Astfel, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 603 din 31 august 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, care stabileste principiile generale ce ghideaza desfasurarea activitatii comerciale si urmareste dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata, cu respectarea principiilor liberei concurente, protectiei vietii, sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor, precum si a mediului, notiunea de „comert cu amanuntul“ este definita la art. 4 lit. d) ca fiind acea activitate desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora.

Aceeasi definitie a comertului cu amanuntul se regaseste si in Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 din 24 martie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare. Totodata, actele normative amintite definesc si notiunile de „consumator“ si „comerciant“.

Prin „comerciant“ se intelege orice persoana fizica sau juridica ce actioneaza in scopuri care se incadreaza in activitatea sa comerciala, industriala, artizanala ori liberala si orice persoana care actioneaza in numele sau in beneficiul unui comerciant.

Pe de alta parte, consumatorul, avand in vedere oportunitatea, modalitatile si conditiile de achizitionare a produsului, modalitatea de plata – integrala sau partiala –, pastrarea ori renuntarea la produs sau exercitarea unui drept contractual, poate actiona ori se poate abtine de la incheierea unei tranzactii comerciale.

De altfel, decizia de tranzactionare este definita de Directiva 2005/29/CE a Paramentului European si a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale intreprinderilor de pe piata interna fata de consumatori si de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE si 2002/65/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului, si a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European si al Consiliului, directiva care a fost transpusa in legislatia nationala prin Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007, care la art. 2 lit. k) preia aceasta definitie.

Curtea retine ca principiul libertatii economice de a intreprinde, de a vinde si cumpara bunuri, este un principiu fundamental al economiei de piata, care nu poate fi conceput fara existenta acesteia.

Operatorii economici sunt liberi sa intreprinda orice activitate corelativa obiectului de activitate declarat, pentru care au fost autorizati, cu exceptia comercializarii bunurilor care nu s-ar afla in circuitul civil sau a caror vanzare ar fi limitata prin prevederi legale exprese, in considerarea caracteristicilor acestora.

Or, in conditiile in care operatorii economici au intrunit conditiile cumulative cerute de lege in vederea autorizarii desfasurarii activitatilor comerciale si respecta cerintele privind comercializarea, inclusiv cele privind igiena si pastrarea calitatii, astfel de activitati nu pot fi considerate ca fiind ilicite.

Astfel, Curtea constata ca prevederile art. 1 lit. g) din Legea nr. 12/1990 sunt de natura sa incalce principiile concurentei loiale si sa aduca atingere libertatii comertului si stabilirii libere a preturilor, impiedicand realizarea scopului final de creare si mentinere a conditiilor economiei de piata, singura in masura sa asigure cresterea calitatii vietii, si, in egala masura, sunt de natura a denatura concurenta intre comerciantii cu amanuntul si comerciantii cu amanuntul si ridicata, in sensul ca de la primii nu pot cumpara alti comercianti in vederea intreprinderii faptelor de comert.

Astfel ca aceasta a decis in sensul admiterii exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de Societatea Comerciala Biseuro Impex – S.R.L., din Cluj-Napoca, in Dosarul nr. 13.584/211/2010 al Judecatoriei Cluj-Napoca si constata ca dispozitiile art. 1 lit. g) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite sunt neconstitutionale.

Sursa: Infolegal

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close