Despre SNA 4 si MCV

–
–
–
–
–
–
–
Cristi Danilet
Judecator si membru CSM

1. Considerati utila continuarea MCV? Ar trebui transformat intr-un alt instrument de control si cooperare privind coruptia sau ar trebui mentinut asa cum a fost desfasurat pana acum?

Ca magistrat de cariera, va spun ca in mod cert MCV a avut un rol pozitiv in primul rand in reforma justitiei, caci sub presiunea UE s-au facut schimbari majore in ultimii 5 ani. Tot timpul insa am sesizat dorinta politicienilor de a controla justitia, scop in care au promovat diverse initiative. E adevarat ca cele mai multe au fost respinse, insa modificarea cea mai grava este cea din ianuarie 2012 cand Parlamentul a aprobat un proiect al fostului ministru al justitiei Catalin Predoiu ce practic pune sub control politic activitatea inspectorilor judiciari. Aceasta demonstreaza ca reforma justitiei este reversibila extrem de usor in Romania, unde se uita de angajamentele asumate in trecut: independenta justitiei, a CSM si a Inspectiei au fost cerinte pentru aderare, la care s-a renuntat acum de dragul unor interese de grup sau al unor populisme ieftine. Cat priveste lupta anticoruptie, MCV a reprezentant garantia desfasurarii in conditii de independenta a unor investigatii penale asupra politicienilor, demnitarilor si magistratilor, precum si de cercetare a averilor acestora, aspecte neintalnite in Romania anterior lui 2005. Dosarele incepute in 2005-2007 sunt chiar in aceasta perioada in curs de finalizare, iar rezultatele le vedem: exista hotarari judecatoresti de condamnare pentru inalta coruptie, pentru ca in Romania exista coruptie. Indraznesc sa spun ca exista coruptie in toate sectoarele, politic, administrativ si social, aspecte care afecteaza grav viata romanilor de zi cu zi. MCV trebuie mentinut tocmai pentru a pastra aceasta vointa de a lupta impotriva coruptiei, si nu vad de ce si cum ar putea fi inlocuit. Poate inasprit.

2. Cum vi se pare ca raspunde noua SNA la criticile/limitele vechii strategii?

Din SNA 3 lipsea, de exemplu, sectorul de justitie. Ea a aparut in 2008, desi anul 2007 fusese un an in care la nivel mondial Transparency International a atras atentia asupra coruptiei judiciare si consecintelor sale dezastruoase. Tot atunci aparusera primele reactii ale magistratilor, eu numarandu-ma printre ei, cu privire la lipsa de integritate a unor colegi. Inexplicabil, Guvernul nu a acordat atentie acestui sector, iar CSM de la acea vreme si asociatiile profesionale negau cu insistenta coruptia din sistemul nostru ca fiind o problema ce ar merita atentie. Rezultatele le vedem azi: in ultimul an nu trece nicio luna fara ca un magistrat sa fie condamnat penal pentru coruptie sau sanctionat disciplinar. Noua SNA pare a aborda holistic fenomenul coruptiei, insa am banuiala ca nu va fi decat inca un document important pentru liderii politici si eventual pentru UE, fara a se inregistra rezultate vizibile.

3. O parte din institutii au formulat deja strategii sectoriale anticoruptie inainte de lansarea SNA, inclusiv CSM. Identificati acest aspect ca un potential risc in preluarea obiectivelor SNA de catre planurile sectoriale anticoruptie si in dezvoltarea unor strategii institutionale separate de SNA?

Inca de la venirea noilor membri in CSM, in ianuarie 2011, am initiat dezbateri pe o strategie anticoruptie in sistemul de justitie, simtind nevoia de a arata in exterior ca exista vointa interna pentru curatire. Nu puteam astepta adoptarea SNA 4, a carei nevoie fusese aratata inca din aprilie 2011, dar nu a fost aprobata decat in luna martie a acestui an. Ca urmare, nestiind mersul proiectului de SNA, am decis aprobarea Strategiei de intarire a integritatii in justitie 2011-2016 care e insotita de un Plan detaliat de actiune in vederea implementarii ei. Este pentru prima data cand avem asa ceva in Romania. Strategia noastra este insa vazuta ca parte din SNA, aspect mentionat expres in continutul documentului nostru.

4. Cum vedeti imbunatatirile privind lupta anticoruptie de la adoptarea MCV si la a patra SNA?

MCV si rapoartele regulate ale Comisiei Europene au spus in mod direct ca la nivel de DNA trebuie pastrata stabilitatea institutionala. Acest lucru a permis ca initiativele legislative ale unor politicieni de desfiintare sau comasare a DNA sa fie respinse. De ANI nici nu mai vorbesc: probabil a fost institutia anticoruptie impotriva careia au fost declansate cele mai multe initiative de afectare negativa a existentei sau activitatii sale. Rezultatul cel mai vizibil este insa la nivelul de mentalitate a magistratilor: procurorii, pana in 2004 subordonati politic, au prins curaj sa ancheteze politicieni si oameni de afaceri; judecatorii, pana nu demult insensibili la consecintele sociale negative ale flagelului coruptiei, au inceput sa sanctioneze din ce in ce mai aspru actele de coruptie, trecand de la pedepse mici cu retinerea de circumstante atenuante si aplicand suspendarea conditionata a executarii pedepsei, la pedepse mari cu executare in regim de penitenciar.

5. Noua SNA este exhaustiva. Considerati ca toate problemele de coruptie si rezolvarea lor trebuie sa intre sub incidenta si responsabilitatea MCV?

Parerea mea este ca si noua SNA va avea urmari prea putin vizibile. Nici macar inca nu s-a redactat un plan de implementare, nici nu functioneaza organismul de monitorizare a sa. Vorbim de peste un an doar de un document si atat. Mai mult, propusa de Guvernul Boc si aprobata tarziu de Guvernul Ungureanu, SNA nu este sustinuta prin resurse financiare adecvate. Toate masurile de acolo trebuie sustinute nu doar la nivel declarativ, ci insotite de termene precise si responsabili, si mai ales de presiune publica din partea cetatenilor asupra decidentilor. Din pacate, parem cu totii cufundati intr-o letargie. Şi este si cazul nostru, al CSM: iata, dupa ce la finalul anului trecut am redactat si aprobat propria Strategie si Plan de actiune, noua conducere a CSM instaurata in ianuarie 2012 a desfiintat chiar Comisia pentru transparenta si integritate din cadrul CSM care urma sa se ocupe cu indeplinirea obligatiilor asumate prin aceste documente programatice, iar toate obiectivele si masurile scrise acolo au fost date uitarii. Asadar, nu cred ca existenta unor documente e suficienta pentru a raporta un rezultat. Trebuie bani si oameni. Din pacate bani nu par a exista decat pentru coruptie si economie subterana, iar oameni de buna credinta si lideri sunt insuficienti in societatea noastra. De aceea, cred ca MCV trebuie mentinut pana cand in Romania vom realiza ca trebuie ca noi insine sa detinem controlul asupra fenomenului coruptiei si sa ne dorim in mod real eradicarea ei – aspecte de care suntem departe. Şi acest aspect este vizibil numai daca ne uitam la multitudinea de institutii in aceasta materie, daca vedem lipsa unei culturi a „serviciului public” in randul demnitarilor, magistratilor si functionarilor, dar si lipsa unei educatii a cetatenilor in spiritul denuntarii faptelor de coruptie, cetateni care prefera mai degraba sa isi solutioneze propriile probleme pe cai ilegale, dar mai scurte.