Ministerul Finantelor Publice propune interzicerea organizarii jocurilor de tip bingo televizat
Pe 8 august, Ministerul Finantelor Publice a postat pe websiteul institutiei un proiect de ordonanta de urgenta privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare, prin care propune, printre altele, interzicerea jocurilor de tip bingo televizat.
Potrivit notei de fundamentare, activitatea de organizare si exploatare a jocurilor de noroc este reglementata de prevederile OUG 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, aprobata cu modificari si completari prin Legea 246/2010, cu modificarile si completarile ulterioare si ale HG 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intre jocurile de noroc reglementate de OUG 77/2009, se afla si jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor retelelor de televiziune. Jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor retelelor de televiziune (bingo televizat), au fost permise in perioada 1992–2002. Odata cu intrarea in vigoare a prevederilor HG 348/2002 pentru modificarea HG 251/1999 privind conditiile de autorizare, organizare si exploatare a jocurilor de noroc, acestea au fost interzise pana la 23.06.2009, data intrarii in vigoare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, cand s-a reintrodus organizarea si desfasurarea acestui tip de joc de noroc.
Se remarca faptul ca in perioada 2002–2008, o perioada de crestere economica rapida, jocul bingo televizat nu a fost prevazut in prevederile legale, neputandu-se astfel organiza, fara a genera insa consecinte sau reactii negative din partea cetatenilor. Populatia beneficia de fructele cresterii economice reale si nu resimtea nevoia de a apela la sansa unui castig imaginar. Din 2009 insa jocul bingo televizat a fost reintrodus prin lege, ceea ce, pe fondul crizei economice, a alimentat speranta jucatorilor, nemultumiti de situatia lor economica, in fructele iluzorii ale hazardului moral.
De la aparitia OUG 77/2009 si pana in prezent, au fost eliberate de catre Comisia de autorizare a jocurilor de noroc din cadrul Ministerului Finantelor Publice, un numar de 2 licente de organizare a jocurilor de noroc tip bingo organizate prin intermediul sistemelor retelelor de televiziune. Operatorii economici detinatori ai acestor licente au intrat in insolventa ca urmare a acumularii de datorii, atat catre bugetul de stat, cat si catre alti operatori economici sau participanti la joc.
In prezent, nu exista nici un agent economic care sa detina licenta de organizare a jocurilor de noroc tip bingo organizate prin intermediul sistemelor retelelor de televiziune. In Romania nu exista studii consistente cu privire la structura demografica si socio-economica a participantilor la jocuri de tip bingo. In alte tari s-au facut studii in acest sens; ele sunt relevante si in contextul Romaniei, intrucat tipul de joc si comportamentul uman sunt similare.
Conform unor studii realizate de institute cu reputatie internationala din Marea Britanie si Canada, practicarea jocului este corelata negativ cu veniturile jucatorilor, in sensul in care cei mai multi participanti provin din categoria persoanelor cu venituri scazute si a somerilor. Aceasta reprezinta o categorie extrem de vulnerabila de populatie, care pierde bani pe care in realitate nu isi permite sa ii piarda dar care, din cauza veniturilor reduse si a educatiei scazute, devine dependenta de hazardul moral care se multiplica in mod contraproductiv din punct de vedere social.
Plecand de la principiul economic al utilitatii marginale, sumele pierdute de jucatorii cu venituri reduse au un impact mai mare asupra capacitatii lor de a-si acoperi nevoile de baza decat in cazul jucatorilor mai instariti. Mai mult, in cazul in care acele cheltuieli respectiv nu afecteaza capacitatea de acoperire a nevoilor de baza, ele afecteaza insa rata de economisire. Romania, dupa cum se cunoaste, are astazi cea mai scazuta rata de economisire din UE si nu ar trebui sa promoveze activitati economice care conduc, in mod dovedit, la reducerea economisirii. Aceste activitati de tipul jocurilor bingo nu creeaza valoarea adaugata, ci doar transferuri, cel mai adesea slab fiscalizate (din cauza dificultatii de control), de la populatia saraca catre administratorii jocurilor respective.
In general, persoanele cu venituri reduse cheltuiesc o pondere mai mare a veniturilor lor pentru jocuri de tip bingo decat persoanele cu venituri ridicate, ceea ce adanceste inegalitatea distributiei veniturilor in randul populatiei si distruge coeziunea sociala. Conform datelor statistice (asa cum arata si studiile mentionate anterior),
populatia saraca este supusa unui risc crescut de expunere la probleme legate de jocuri de noroc in general, dar mai ales jocul de bingo televizat in special. Aceasta conduce si la inrautatirea starii generale de sanatate a populatiei, in special in regiunile care cunosc o discrepanta accentuata intre cei cu venituri reduse si cei cu venituri ridicate, conform unor studii publicate in Marea Britanie.
Statul are pierderi bugetare din jocurile de noroc de tip bingo intrucat ele adancesc capcana saraciei, permanentizand astfel transferuri sub forma de ajutoare sociale, cresc necesarul de cheltuieli de sanatate, si reduc eficienta la locul de munca. Transmiterea jocului de bingo pe posturile de televiziune implica un numar de factori agravanti din perspectiva impactului socio-economic.
In primul rand, in criza economica, frustrarile oamenilor cresc receptivitatea pentru jocurile de noroc, in special pentru cele usor accesibile, promovate prin reclame sau prin difuzare pe TV. Persoanele care traiesc la limita sau sub nivelul subzistentei se refugiaza la imaginar. Prin sistemul bingo TV faptul ca numerosi participanti, in termeni nominali (desi putini in termeni relativi fata de numarul total de participanti la joc), pot avea castiguri saptamanale sau lunare de mica valoare, ii poate determina sa investeasca in continuare in acest joc, in speranta unui castig major. Astfel, caracterul televizat al jocului bingo aduce un element agravant de continuitate a prezentei jucatorilor si implicit a tuturor consecintelor negative de ordin social, psihologic si economic.
De altfel, singurul element potential pozitiv al jocului de tip bingo, si anume elementul de socializare, existent in jocurile de tip bingo desfasurate in spatii amenajate care necesita prezenta fizica a participantilor, dispare atunci cand jocul se desfasoara doar virtual, prin intermediul TV.
Ca shimbari preconizate, proiectul prevede ca se impune din punct de vedere economico-social interzicerea jocurilor de tip bingo televizat, propunere pe care o promoveaza prezentul proiect de act normativ. Prin acesta se elimina taxa aferenta licentei de organizare a jocurilor de noroc, in cuantum de 200.000 de lei, precum si taxa aferenta autorizatiei de exploatare, in cuantum de 10% din incasarile efectiv realizate, dar nu mai putin de 400.000 de lei, pentru jocurile de noroc tip bingo organizate prin intermediul retelelor de televiziune. Prin eliminarea taxelor mai sus mentionate, impactul asupra veniturilor bugetare este unul negativ nesemnificativ.
Modificarile propuse prin prevederile proiectului de ordonanta prezentat, se refera la abrogarea din cuprinsul OUG 77/2009, a prevederilor referitoare la reglementarea jocurilor de noroc tip bingo organizate prin intermediul sistemelor retelelor de televiziune, respectiv: art. 10 alin. (1) lit. f); art. 15 alin. (2) lit. h); art. 15 alin. (6) lit. i) si j); art. 19, alin. (3); arti. 29, alin. (8) lit. e); Anexa 1, punctul 1 “Taxe anuale percepute pentru activitatile din domeniul jocurilor de noroc”, punctul I, lit. G; Anexa 1, punctul 1 “Taxe anuale percepute pentru activitatile din domeniul jocurilor de noroc”, punctul II, lit. G; Anexa 1, punctul 2 “Valoarea minima a capitalului social subscris si varsat la data solicitarii cererii de obtinere a licentei de organizare a jocurilor de noroc”, lit. G.
Sursa: MFP
