Curierul Judiciar nr. 5/2012

CUPRINSUL Revistei (format PDF)


Editorial
: Gheorghe Dobrican, Discutarea proiectului de lege pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila la Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor

„Nu este de inteles motivul pentru care nu s-au adoptat reglementari adecvate prin care hotararile nelegale si/sau netemeinice care devin definitive la judecatorii, in apel sau in recurs la tribunale ori la curtile de apel sa poata fi indreptate (…) Faptul ca justitiabilii nedreptatiti prin hotararile definitive nelegale si/sau netemeinice se pot adresa la CEDO nu exonereaza statele de obligatia pentru «furnizarea unui mijloc prin care justitiabilii sa poata obtine la nivel national indreptarea violarilor drepturilor garantate de Conventie, inainte de a pune in miscare mecanismul international al plangerii la CEDO», deoarece obiectivul fundamental al Conventiei este de «a face astfel incat cetatenii europeni, in intreaga comunitate conventionala, sa poata sa-si valorifice, in mod deplin, in cadrul propriei lor ordini juridice interne, drepturile recunoscute de Conventie»”.

Dialoguri: Cristi Danilet, Despre Strategia Nationala Anticoruptie 4 si Mecanismul de Cooperare si Verificare

Cum vedeti imbunatatirile privind lupta anticoruptie de la adoptarea MCV si la a patra SNA?

MCV si rapoartele regulate ale Comisiei Europene au spus in mod direct ca la nivel de DNA trebuie pastrata stabilitatea institutionala. Acest lucru a permis ca initiativele legislative ale unor politicieni de desfiintare sau comasare a DNA sa fie respinse. De ANI nici nu mai vorbesc: probabil a fost institutia anticoruptie impotriva careia au fost declansate cele mai multe initiative de afectare negativa a existentei sau activitatii sale. Rezultatul cel mai vizibil este insa la nivelul de mentalitate a magistratilor: procurorii, pana in 2004 subordonati politic, au prins curaj sa ancheteze politicieni si oameni de afaceri; judecatorii, pana nu demult insensibili la consecintele sociale negative ale flagelului coruptiei, au inceput sa sanctioneze din ce in ce mai aspru actele de coruptie, trecand de la pedepse mici cu retinerea de circumstante atenuante si aplicand suspendarea conditionata a executarii pedepsei, la pedepse mari cu executare in regim de penitenciar.”

Curier legislativ: 22 aprilie – 19 mai 2012

Romania in fata CEDO
Popa si Tanasescu c. Romania
cu nota de Lucian Criste

  • Dreptul AFACERILOR

Articole

Titlu: Consideratii privind actiunea in raspundere a organelor de administrare ale persoanei juridice in viziunea Noului Cod civil
Autor: Lector univ. dr. Carmen Todica

In viziunea Noului Cod civil, actiunea in raspundere apartine persoanei juridice si nu asociatilor sau fondatorilor, ea fiind, de altfel, cea prejudiciata prin incalcarea de catre administrator a indatoririlor stabilite in sarcina sa, iar intentarea ei in instanta este hotarata de organul de conducere competent, cu o majoritate prevazuta de legile speciale care constituie sau vor constitui cadrul de reglementare pentru fiecare categorie de persoane juridice.
Codul civil nu acopera insa si situatia in care organul competent (adunarea generala) nu decide introducerea actiunii in raspundere impotriva administratorilor si directorilor. Credem ca in acest caz, ar trebuie lasata la aprecierea asociatilor sau fondatorilor promovarea actiunii. Prejudiciul nefiind direct suportat de acestia, asociatii si fondatorii persoanei juridice ar avea deschisa astfel, doar calea unei actiuni in despagubiri, insa promovata tot in contul persoanei juridice.

  • Drept PRIVAT

Articole

Titlu: Concursul intre poprirea asiguratorie infiintata in materie civila sau penala si poprirea executorie asupra conturilor bancare
Autor: Conf. univ. dr. Marieta Avram, Dr. Andra-Roxana Ilie

In absenta unor dispozitii legale care sa reglementeze in mod expres aceste probleme, oricat s-ar studia problema concursului dintre poprirea asiguratorie infiintata potrivit Codului de procedura civila sau penala si o poprire executorie comunicata tertului poprit in perioada cat exista poprirea asiguratorie, nicio solutie nu este la adapost de critica. Tocmai de aceea, mai ales in contextul iminentei intrari in vigoare a Noului Cod de procedura civila si a Noului Cod de procedura penala, consideram utila revizuirea dispozitiilor legale in aceasta materie.

Titlu: Procedura reprezentarii salariatilor in procesul de negociere colectiva
Autor: Jurist Cristina Casian

Potrivit legii, reprezentantii alesi ai salariatilor pot participa la negocierea si incheierea contractelor colective de munca de la nivel de unitate, in cazul in care nu exista un sindicat legal constituit sau exista un sindicat, dar care nu a dobandit reprezentativitate. Insa, legiuitorul roman a omis sa reglementeze statutul juridic al acestora, prevederi legale privind modul de organizare si functionare al reprezentantilor alesi ai salariatilor se regasesc doar in Codul muncii , fapt ce determina confuzii in practica cu privire la legitimitatea acestora vizavi angajatori.
In acest sens, de lege ferenda, aceasta problema ar putea fi solutionata prin stabilirea expresa prin lege a statutului juridic al reprezentantilor alesi ai salariatilor (conditiile de alegere, mandatului lor etc.) pentru a participa in calitatea de partener la dialogul social si la negocierea colectiva.

  • Drept PUBLIC

Jurisprudenta

CA Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 835/2012. Raportul dintre procedura insolventei si reglementarea unor masuri financiar-fiscale. Obligatii bugetare accesorii. Deschiderea procedurii insolventei. Repunerea in termen a inlesnirilor la plata obligatiilor fiscale
Nota de: Dr. Cristina-Maria Florescu, drd. Cristina-Nicoleta Ghita

Art. 41 alin. (1) si (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei stopeaza curgerea de drept a majorarilor sau penalitatilor care ar putea majora cuantumul obligatiilor debitorului. La deschiderea procedurii reglementate de acest act normativ sunt inghetate creantele negarantat. Asadar, in cadrul acestei proceduri speciale nu pot fi aplicate dispozitiile din Legea nr. 266/2006 pentru aprobarea O.G. nr. 28/2006 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale, care prevad plata de obligatii fiscale accesorii pentru plata cu intarziere a ratelor si a obligatiilor curente in cazul debitorilor care nu se afla in reorganizare.

  • Drept PENAL

Jurisprudenta

CA Targu Mures, Sectia penala, Decizia nr. 567/2010, Vatamare corporala grava. Reguli de apreciere a probelor. Consecinta retinerii unui act de violenta insuficient conturat pentru a pune in primejdie viata subiectului pasiv. Schimbarea incadrarii juridice in infractiunea de loviri sau alte violente
Nota de: Procuror Cristian-Valentin Stefan

1. O solutie de achitare, motivata de un act de violenta insuficient conturat pentru a pune in primejdie viata partii vatamate, nu se poate intemeia nici pe schimbarea declaratiilor date de cele doua parti in faza de judecata, in raport cu declaratiile date in faza de urmarire penala, nici pe caracterul indirect al celorlalte probe. Imprejurarea ca cele doua parti si-au modificat declaratiile nu inlatura sub nicio forma realitatea elementelor de fapt pe care declaratia martorului le contine. Aceasta declaratie serveste aflarii adevarului si constituie, in raport de continutul ei, temei inclusiv pentru condamnare, iar nu doar pentru trimitere in judecata. Pe de alta parte, nu exista vreun temei pentru a crea o ordine de preferinta a declaratiilor, in sensul retinerii celor date in faza de judecata, in detrimentul celor date in faza de urmarire penala. Aspectele de fapt pe care aceasta declaratie le contine reprezinta probe mai mult decat directe, in sensul ca ele reliefeaza in mod nemijlocit elementul material al infractiunii de vatamare corporala grava in varianta punerii in primejdie a vietii victimei.
2. Daca un act de violenta – constand in aplicarea unei lovituri cu palma in zona capului – nu provoaca nici vreo vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii (cuantificabila in zile de ingrijiri medicale necesare vindecarii), nici punerea in primejdie a vietii, el cauzeaza totusi suferinte fizice in sensul art. 180 alin. (1) C.pen., care suferinte, in cazul lovirilor, se prezuma. In consecinta, solutia care se impune este schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de vatamare corporala grava in varianta punerii in primejdie a vietii victimei, prevazuta de art. 182 alin. (2) C.pen., in infractiunea de lovire in varianta agravata, prevazuta de art. 180 alin. (11) C.pen.

CA Targu Mures, Sectia penala, Decizia nr. 470/2010, Vatamare corporala din culpa in varianta agravata. Criterii de apreciere a pericolului social concret, ca trasatura esentiala a infractiunii. Existenta acestui pericol, dedus din atitudinea inculpatului si din urmarea imediata produsa
Nota de:Procuror Cristian-Valentin Stefan

La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.
Aplicand criteriile prevazute la art. 181 alin. (2) C.pen., fapta inculpatului care, aflandu-se la volanul unui autoturism, conducandu-l pe un drum public si incercand sa o depaseasca pe partea vatamata, care pe acelasi drum public tragea un carucior cu fier vechi, a lovit-o cu bara din fata a autoturismului, determinand in acest fel proiectarea ei pe trotuar, cu consecinta unei fracturi cominutive medii la nivelul ambelor oase ale gambei stangi, pentru a carei vindecare au fost necesare 65-70 zile de ingrijiri medicale, fiind prevazuta de art. 184 alin. (2) si (4) C.pen., prezinta gradul de pericol social concret specific infractiunii de vatamare corporala din culpa in varianta agravata.
Concluzia existentei acestui pericol social concret se desprinde din urmarea imediata produsa si din atitudinea inculpatului, ulterioara savarsirii faptei.

Articole

Titlu: Competenta materiala in cazul infractiunilor de tainuire, favorizarea infractorului si nedenuntarea unor infractiuni
Autor: Conf. univ. dr. Cristina Rotaru

In cazul infractiunilor de tainuire, favorizarea infractorului sau nedenuntarea unor infractiuni, competenta materiala si cea dupa calitatea persoanei sunt reglementate de art. 35 alin. (5) C.proc.pen. si urmeaza competenta infractiunii la care fac referire, indiferent daca pentru aceasta din urma a fost pronuntata o hotarare definitiva, a incetat urmarirea penala sau procesul penal ori daca se afla in alta faza procesuala, facand imposibila reunirea cauzelor.

Sinteze de jurisprudenta – februarie 2012.

Curtea Constitutionala

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Curtea de Justitie a Uniunii Europene

In cadrul rubricii Instrumente, conf. univ. dr. Gabriel Mihai prezinta Statutul arbitrilor in comertul international, cu privire speciala asupra notiunii de arbitru comercial, asupra capacitatii, drepturilor si obligatiilor arbitrilor, precum si asupra independentei, impartialitatii, neutralitatii, protectiei si raspunderii acestora.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close