Curierul Judiciar nr. 8/2012
CUPRINSUL Revistei (format PDF)
Curier legislativ: 23 iulie – 20 august 2012
Romania in fata CEDO: Gaitanaru c. Romania
Nota de: lector univ. dr. Radu Chirita
Jurisprudenta straina – reper al Noului Cod civil: Avocat Bogdan Ionescu comenteaza o decizie a Curtii din Quebec in cauza Poirier c. Parent privind conditiile pretinse creantei creditorului pentru introducerea actiunii pauliene (cunoscuta si sub denumirea de actiune revocatorie ori in inopozabilitate)
- Drept PRIVAT
Articole
Titlu: Instituie Noul Cod civil un drept legal de preemptiune in favoarea locatarului (chiriasului)?
Autor: conf. univ. dr. Emod Veress
Noul Cod civil nu instituie un drept legal de preemptiune in favoarea locatarului (chiriasului) unui bun imobil cu destinatia de locuinta sau destinat exercitarii activitatii de catre un profesionist. Un astfel de drept poate fi constituit pe cale conventionala, in temeiul acordului de vointe dintre partile contractante. Codul civil insa introduce, ca un element de noutate, dreptul de preferinta al chiriasului la inchiriere.
- Drept PUBLIC
Articole
1. Titlu: Despre atributia Curtii Constitutionale de a examina constitutionalitatea hotararilor Camerelor legislative si ale Parlamentului
Autor: prof. univ. dr. Cristian Ionescu
Din cele prezentate, rezulta indubitabil ca atributia Curtii Constitutionale de a verifica constitutionalitatea hotararilor Camerelor legislative si ale Parlamentului este, pe fond, o atributie neconstitutionala.
2. Titlu: Noul act normativ privind retinerea datelor – intre constitutionalitate si europenitate
Autor: drd. Simona Sandru
In Romania, spre deosebire de Germania, s-a observat un mai mare atasament fata de obligatiile ce revin unui stat membru de a transpune o directiva (suprematia dreptului UE) decat fata de caracterul obligatoriu al deciziilor CCR (suprematia Constitutiei). De aceea, orice demers de a obtine din nou declararea neconstitutionalitatii Legii nr. 82/2012 va avea un efect limitat. „Testul de rezistenta” a Directivei 2006/24/CE nu va fi dat in cadrul unei proceduri contencioase in fata CCR (care, pana in prezent, cel putin, a manifestat reticenta in afirmarea unei pozitii proprii transante cu privire la prioritatea dispozitiilor constitutionale in domeniul drepturilor fundamentale in fata normelor juridice obligatorii ale UE), ci in cadrul unei actiuni judecate de CJUE. De aceea, ar fi poate recomandabil ca, in ipoteza sesizarii CCR in cadrul controlului a posteriori asupra Legii nr. 82/2012, aceasta sa formuleze o intrebare preliminara (chestiune prejudiciala) adresata CJUE , daca, illo tempore, aceasta nu s-ar fi pronuntat deja in cauza introdusa de Irlanda. O pondere insemnata in argumentarea incalcarii (sau nu) a drepturilor fundamentale va trebui sa o reprezinte aplicarea principiilor proportionalitatii si necesitatii la procedura de retinere a datelor.
- Drept PENAL
Jurisprudenta
Tribunalul Bucuresti, Sectia I penala. Sentinta nr. 445/2011. Societate comerciala aflata in insolventa. Sprijinire a unui grup infractional organizat. Trafic ilicit de droguri de mare risc. Trafic ilicit international de droguri de mare risc. Condamnare. Amenda penala. Afisarea hotararii de condamnare. Dreptul la tacere a persoanei juridice. Reprezentarea persoanei juridice aflate in insolventa
Nota de: avocat dr. Andra Roxana Ilie
O persoana juridica poate raspunde penal pentru savarsirea infractiunii de sprijinire a unui grup infractional organizat prevazuta de art. 7 din Legea nr. 39/2003, trafic ilicit de droguri prevazuta de art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000 si tentativa la trafic ilicit de droguri de mare risc prevazuta de art. 20 combinat cu art. 13 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 3 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000. Legea nu prevede ca si conditie a raspunderii penale a persoanei juridice comiterea infractiunii de catre o persoana care exercita vointa societara. Existenta unui angajament de fidelitate intre persoana care angajeaza raspunderea persoanei juridice si societatea comerciala inculpata nu o exonereaza pe aceasta din urma de raspundere penala, nefiind posibil ca raspunderea penala sa fie stabilita prin acte cu caracter privat. O persoana juridica in insolventa poate fi reprezentata in procesul penal de o persoana fizica desemnata prin hotarare a adunarii generale a asociatilor, in conditiile art. 4792 C.proc.pen.
Articole
Titlu: Egalitatea armelor in duelul judiciar penal
Autor: avocat Daniel-Catalin Velicu
Pentru a intelege rolul, continutul si mai ales traiectoria principiului egalitatii armelor, trebuie sa-i identificam adevarata origine. In cadrul duelului judiciar, inca din secolul al VI-lea, avem o egalitate asupra armelor folosite. Desi, acestea din urma s-au schimbat pe parcursul timpului, observam ca egalitatea s-a mentinut sub forma unei idei diriguitoare catre asigurarea echilibrului intre partile duelului. Odata identificat acest aspect privind originea, observam nu numai rolul de arbitru al instantei in cadrul duelului judiciar penal, dar si rolul de garant pe care instanta il are in vederea respectarii echilibrului procesual.
Desi traim intr-o era a unei tot mai pronuntate legiferari a aspectelor din viata publica si privata, observam ca principiul egalitatii armelor inca nu cunoaste o dispozitie legala in principalul izvor al materiei in lumina careia curge procesul penal, si anume Codul de procedura penala roman. Ce este cert este ca tendintele actuale privesc modificarea actualului Cod, tendinta sustinuta de realitatile politice, economice si sociale ale unei societati in tranzitie si de perfectionarea continua a statului de drept, de necesitatea asigurarii tuturor garantiilor procesuale.
Consider ca alaturi de alti autori legiuitorul poate sa aiba in vedere, intr-o reglementare viitoare, continutul de sine statator al principiului egalitatii armelor, asa cum am aratat, un principiu caruia jurisprudenta CEDO ii acorda o deosebita importanta.
Sinteze de jurisprudenta – mai-iunie 2012
Curtea Constitutionala
Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Curtea de Justitie a Uniunii Europene
Instante Penale Internationale
In cadrul rubricii Instrumente, prep. univ. drd. Teodora-Maria Bantas realizeaza o analiza detaliata a regimului jurisdictional instituit de Regulamentul Consiliului European care are ca obiect determinarea instantelor din statele membre ale Uniunii Europene avand competenta jurisdictionala de solutionare a cererilor intemeiate pe creante de intretinere, creante ce decurg din raporturi juridice de familie, rudenie, casatorie sau alianta.
