Cristi Danilet: Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi sub controlul Parlamentului

Vineri, 5 octombrie, judecatorul Cristi Danilet a postat pe blogul personal un articol privind imposibilitatea legala a transferarii atributiei controlului CSM Parlamentului.

Redam mai jos articolul judecatorului Cristi Danilet.

“Premierul a declarat ieri (joi, 4 octombrie) ca ar fi bine ca CSM sa fie sub control parlamentar, pentru a nu fi folosit in batalii politice (Remarc ca in urma cu trei ani ministrul justitiei Predoiu facea o propunere asemanatoare, cum ca Inspectia Judiciara sa fie controlata de Parlament – proiectul a esuat lamentabil si, din contra, Inspectia a fost reorganizata: s-a transformat din institutie aflata in coordonarea CSM, in institutie independenta).

Nu pot fi de acord cu o eventuala intentie in acest sens, intentie care pe de o parte nu este conforma cu legislatia nationala si standardele internationale in materie, iar pe de alta parte nu corespunde realitatilor romanesti. Pentru ca aceasta din urma observatie este una ce poate genera polemici nesfarsite, am sa ma limitez numai la reglementarile aplicabile, pe care propunerea premierului le incalca flagrant.

In prima parte am sa arat natura juridica a consiliului judiciar, iar in a doua parte am sa arat care sunt totusi modalitatile acceptate de colaborare cu celelalte puteri.

A. Cum trebuie sa fie consiliul judiciar?

1. La nivel national

• Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii: Consiliul Superior al Magistraturii este independent si se supune in activitatea sa numai legii (art. 1 alin.2).

2. La nivelul Consiliului Europei:

• Comitetul Ministrilor a adoptat in anul 2001 Programul cadrul de actiune globala pentru judecatorii din Europa. La pct I.i.e) se prevede ca, pentru a asigura statul de drept, separatia puterilor si independenta justitiei, este nevoie de „crearea sau consolidarea unor organisme independente de legislativ si executiv responsabil de gestionarea carierei judecatorilor (in special selectia, recrutarea, promovarea, incetarea functiei si procedurile disciplinare)”.
• Carta Europeana a Statutului Judecatorilor adoptata in 1998 prevede: „In ceea ce priveste orice decizie care afecteaza selectarea, recrutarea, numirea, desfaaurarea carierei sau incetarea mandatului unui judecator, statutul judecatorilor prevede interventia unei autoritati independente fata de puterea executiva si legislativa in cadrul careia cel pu?in jumatate dintre cei care stau sunt judecatori alesi de catre colegii lor in urma unor metode care garanteaza cea mai larga reprezentare a sistemului judiciar” (pct.1.3).
• Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni a adoptat Opinia nr (10) 2007 cu privire la rolul consiliului justitiei in serviciul societatii. Potrivit acesteia, consiliul judiciar trebuie sa fie un „organism independent si indispensabil pentru echilibrul dintre puterile legislativa, executiva si judiciara” (pct.1). „Ar fi inadecvat pentru Consiliul Justitiei ca acesta sa fie limitat de alte puteri in autonomia sa de a-si stabili modalitatile de functionare sau temele de discutie”. (pct.13). “Structura Consiliului Justitiei trebuie sa-i permita sa i se garanteze independenta si sa-si indeplineasca functiile in mod efectiv” (pct.15). “Consiliul Justitiei trebuie sa functioneze fara cea mai mica concesie acordata jocului majoritatilor parlamentare si presiunilor executivului, in afara oricarei subordonari logicilor de partid” (pct.19).
• Comitetul Ministrilor a adoptat recent Recomandarea (2010)12 cu privire la judecatori: independenta, eficienta si responsabilitatile ,care prevede: “Consiliile judiciare sunt organisme independente, stabilite prin lege sau prin constitutie, care trebuie sa garanteze independenta puterii judecatoresti si a judecatorilor individual si care sa promoveze astfel functionarea eficienta a sistemului judiciar” (pct.26).
• Comisia de la Venetia recomanda in Raportul privind independenta sistemului judicair, p.I: Independenta judecatorilor elaborat in 2010 ca “statele care inca nu au inca, trebuie sa ia in considerare stabilirea unui consiliu judiciar sau organism similar independent” (pct.32).

3. La nivelul Uniunii Europene

• Reteaua Europeana a Consiliilor Judiciare a adoptat in 2008 Rezolutia de la Budapesta “Guvernarea autonoma a puterii judiciare: echilibru intre independenta si responsabilitate”: “Consiliul Justitiei sau institutia similara este un organism independent sau autonom fata de puterile legislativa si executiva, si responsabila cu administrarea independenta a justitiei” (pct.1 Preambul); Consiliul de Justitiei sau alte organisme sunt autonome si independente (pct.2 Rezolutie); in virtutea independentei sale, consiliul de justitie sau orice alt organism autonom trebuie sa dea socoteala de activitatile sale prin rapoarte publice periodice (pct. 8 Rezolutie).

B. Cum da socoteala justitia/CSM celorlalte puteri?

1. Reglementari internationale

• Reteaua Europeana a Consiliilor Judiciare, in Rezolutia de la Budapesta “Guvernarea autonoma a puterii judiciare: echilibru intre independenta si responsabilitate” prevede: “in virtutea independentei sale, consiliul de justitie sau orice alt organism autonom trebuie sa dea socoteala de activitatile sale prin rapoarte publice periodice” (pct. 8 Rezolutie).
• Aceeasi Retea a adoptat in 2011 Recomandarea cu privire la consiliile judiciare “Pentru a avea un sistem de justitie eficient, este potrivit sa existe o interactiune si un dialog permanent institutional intre Consiliul de Justitie si ministri si Parlament, toate respectand reciproc rolurile independente ale fiecaruia” (pct.6.1); “Consiliul Judiciar trebuie sa alcatuiasca un raport anual privind starea justitiei si asupra propriei sale activitati, care sa fie prezentate inaintea Parlamentului sau a unui anume organism desemnat (pct.6.2).
• Comisia de la Venetia a adoptat in 2010 Raportul cu privire la standardele europene privind independenta sistemului judiciar, p.II Independenta procurorilor: „Pare a fi necesara existenta unor instrumente specifice de responsabilitate in special in cazurile in care functia procurorului se exercita independent. Un astfel de instrument ar putea fi prezentarea de rapoarte publice de catre Procurorul General. Potrivit modelului de drept si traditiilor nationale, astfel de rapoarte ar trebui sa fie prezentate Parlamentului sau Executivului” (pct.44).

2. Reglementari nationale

• Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii: „Consiliul Superior al Magistraturii elaboreaza anual un raport privind starea justitiei si un raport privind activitatea proprie, pe care le prezinta Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei pana la data de 15 februarie a anului urmator si le publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii” (art.38 alin.6)
• Legea nr.304/2012 privind organizarea judiciara “Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie” (art.79).

O observatie personala: din 2005 legislatia nationala prevede obligativitatea prezentarii acestor rapoarte in Parlament. Pana acum, desi in fiecare an ele au fost publicate pe site si in M.Of, respective trimise la Parlament. In niciun an nu s-au dezbatut de Parlament, ci cel mult trecute cu privire, de vreo doua ori, prin comisia juridica, fara niciun fel de discutie, concluzii, observatii.”

Sursa: Cristidanilet.wordpress.com