Curierul Judiciar nr. 9/2012
CUPRINSUL Revistei (format PDF)
Numarul 9/2012 al Curierului Judiciar este dedicat in exclusivitate Noului Cod de procedura civila, care va intra in vigoare la 1 februarie 2013, dupa ce termenul prevazut initial de Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila a fost modificat prin O.U.G. nr. 44/2012.
In cadrul revistei, articolele sunt redate in ordinea articolelor corespunzatoare temelor abordate de autori din Noul Cod de procedura civila.
Seria de articole debuteaza cu cel semnat de avocat Alexandru Dimitriu, privind echilibrul intre dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil in termen optim si previzibil, autorul concluzionand ca dreptul la aparare nu va putea fi niciodata stirbit in scopul asigurarii celeritatii, iar garantiile reglementate de NCPC, ce au menirea de a asigura dreptul la aparare, cum ar fi (necesitatea efectuarii procedurii de citare cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata; obligatia instantei de a acorda, la cererea celui care se prezinta in instanta si acopera lipsa de procedura, un nou termen) nu vor putea fi trecute cu vederea de instanta de judecata, indiferent care ar fi consecintele asupra respectarii termenului optim si previzibil.
Judecator Elisabeta Rosu analizeaza necesitatea definirii actiunii civile in chiar textul NCPC, aratand ca, desi s-a afirmat in doctrina ca o atare reglementare nu se justifica, scopul unei norme de factura procesuala trebuie sa fie, intre altele, si acela de a inlatura controversele din domeniul respectiv, mai ales in conditiile unui indelungat si sinuos proces de politica legislativa ce a parcurs diferite legislaturi.
Articolul urmator, semnat de judecator Liviu Zidaru, trateaza institutia prorogarii de competenta, subliniind ca noua reglementare este mai flexibila, pentru a permite o solutionare unitara a cererilor aflate in stransa legatura, fiind totusi adoptate si dispozitii menite sa impiedice abuzul de drept. De asemenea, se arata ca prin NCPC au fost clarificate unele controverse, s-a reglementat posibilitatea prorogarii de competenta in cazul cumulului de cereri principale aflate intr-un raport de conexitate, precum si, in mod binevenit, competenta facultativa, care priveste indeosebi situatia in care una dintre parti are calitatea de judecator la instanta competenta sa judece cauza.
Dovada cu inscrisuri face obiectul articolului semnat de lector univ. dr. Manuela Tabaras si asistent univ. drd. Madalina Dinu, autoarele notand ca Noul Cod de procedura civila vine netagaduit in completarea celui actual in materie, aducand o serie de reglementari noi privind efectele juridice si forta probanta a unor inscrisuri, puterea judecatorului in administrarea, evaluarea si ierarhizarea probelor in dosar si reglementand pentru prima ora cerintele de fond si de forma a unor probe, precum si conditiile de admisibilitate a lor.
Conf. univ. dr. Gabriel Mihai avanseaza in articolul sau o serie de consideratii privind arbitrajul in Noul Cod de procedura civila, autorul subliniind faptul ca NCPC si legea de punere in aplicare a acestuia aduc modificari consistente si absolut necesare in materie pentru armonizarea legii cu realitatile actuale, in scopul rezolvarii litigiilor intr-un mod rapid, sigur si respectand principiile consacrate de Codul civil.
Articolul semnat de lector univ. dr. Mircea Ursuta realizeaza o trecere in revista a modificarilor introduse in domeniul cailor de atac, cu privire speciala asupra aplicarii in timp a dispozitiilor NCPC, regulilor generale in materie, sistemului cailor de atac in noua reglementare, apelului, recursului, contestatiei in anulare, revizuirii si hotararii prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept.
Urmatorul articol, semnat de avocat Mihail C. Barbu, ridica problema filtrarii a recursurilor la instanta suprema potrivit Noului Cod de procedura civila, autorul notand ca, desi aceasta procedura este utila, trebuie aplicata in mod corect pentru a se atinge rezultatele propuse, urmarindu-se nu doar degrevarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ci si rezolvarea in mod corect a dosarelor prin aplicarea unitara a legii.
Articolul semnat de prof. univ. dr. Claudia Rosu arata ca, in ansamblu, modificarea substantiala a capitolului referitor la sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este justificata, cu exceptiile referitoare la termenul folosit, la calitatea procesuala activa, la sesizarea instantei supreme si la momentul diferit de la care decizia pronuntata devine obligatorie.
Judecator Georgeana Viorel si avocat Liviu-Alexandru Viorel evidentiaza ca mecanismul contestatiei la tergiversare, astfel cum este reglementat de NCPC, este fara, indoiala, unul perfectibil, reprezentand, inainte de toate, un punct de plecare. Legiuitorul roman a facut un prim pas inainte in considerarea existentei unui vid legislativ in aceasta materie, contestatia la tergiversare fiind „croita” pornind de la jurisprudenta CEDO si adaptata la circumstante economice, juridice si politice existente la momentul adoptarii Legii de punere in aplicare a NCPC.
Prof. univ. dr. Ioan Les sustine indispensabilitatea armonizarii practicii executionale si a celei judecatoresti in materia modului de lichidare a cheltuielilor de judecata, care constituie o problema practica de mare interes pentru executorii judecatoresti, dar si pentru instantele de executare, existand situatii in care instantele de judecata exercita un control riguros asupra cheltuielilor de judecata, dispunand uneori reducerea lor.
Urmatorul articol este semnat de prof. univ. dr. Gheorghe Piperea, autorul subliniind faptul ca o serie de mari dileme sau „provocari” lansate de noua reglementare a diviziunilor patrimoniale vor fi obiectul controverselor doctrinare si al clarificarilor jurisprudentiale, spre exemplu: proba diviziunilor patrimoniale, apararile creditorului urmaritor, confuzia de patrimonii, personalitatea juridica fictiva sau personalitatea juridica neutralizata.
Articolul semnat de lector univ. dr. Claudiu Constantin Dinu analizeaza procedura ordonantei presedintiale in lumina NCPC, mai ales din perspectiva conditiilor de admisibilitate, instantei competente, procedurii de solutionare, caii de atac, transformarii cererii si autoritatii de lucru judecat.
Articolul care incheie acest numar este semnat de avocat Cristian-Paul Lospa si aduce in discutie tot ordonanta presedintiala, prezentand conditiile de admisibilitate, infrangerea conditiilor speciale de admisibilitate ale promovarii ordonantei, aplicatiile NCC si ale altor acte normative in materia ordonantei presedintiale care nu infrang regula neprejudecarii fondului, competenta de solutionare, procedura de judecata, caile de atac si caracterul executoriu.
