Angajatii pot refuza indeplinirea unor ordine de serviciu in baza clauzei de constiinta
Clauza de constiinta permite salariatului sa refuze executarea unui ordin legal de serviciu, in temeiul diverselor optiuni determinate de constiinta sa, aduse la cunostinta angajatorului anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca si acceptate de angajator in mod constient si liber.
Ratiunile care stau la baza introducerii acestei clauze pot fi de natura religioasa, morala, politica, stiintifica, de politete etc.
Temeiul introducerii acestei clauze rezida in legislatia muncii si in normele constitutionale, care prin art. 29 garanteaza libertatea constiintei.
Consecintele prevederii unei clauze de constiinta in cadrul unui contract individual de munca au repercusiuni in planul raspunderii disciplinare a salariatului, in sensul ca acesta va putea refuza executarea unui ordin legal de serviciu, fara a suferi consecinte disciplinare.
Din acest punct de vedere, clauza de constiinta este asimilata cu o cauza contractuala de neraspundere disciplinara a salariatului.
–Dreptul individual al muncii. Editia 2
Ultimele modificari aduse Codului muncii prin Legea nr. 40/2011, la care se adauga cele realizate prin celelalte acte normative ce apartin legislatiei muncii, ilustreaza preocuparea constanta a legiuitorului de a actualiza acest domeniu prin raportare la noile cerinte impuse de nevoile si interesele celor implicati in procesul muncii si, in acelasi timp, de conceptiile si strategiile legiuitorului. Desi se doreste asigurarea flexibilitatii raporturilor juridice de munca, pe fondul unui cadru legislativ clar si previzibil, in spiritul dreptului european, observam nemultumirea angajatorilor in absorbirea indatoririlor ce le revin si reticenta salariatilor fata de exigentele impuse in indeplinirea activitatilor lor, aspecte datorate indeosebi nivelului economico-financiar al statului roman.
–
—
–
Alte recomandari Editoriale
Timpul de munca si de odihna in dreptul national si dreptul Uniunii Europene
