CJUE a stabilit ca dreptul UE reglementeaza exhaustiv conditiile cererii de somatie europeana de plata

CJUE a publicat hotararea in cauza C-215/11 Iwona Szyrocka/SiGer Technologie GmbH in cadrul careia se arata ca dreptul Uniunii reglementeaza exhaustiv conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o cerere de somatie europeana de plata.
Creditorul trebuie sa poata solicita totalitatea dobanzilor scadente pana la data platii creantei principale.
In scopul de a simplifica, de a accelera si de a reduce costurile de procedura in cauzele transfrontaliere referitoare la creantele pecuniare necontestate, Regulamentul nr. 1896/20061 instituie o procedura europeana de somatie de plata. Acesta stabileste in special elementele pe care trebuie sa le cuprinda o cerere de somatie europeana de plata, intre care se numara valoarea creantei.
Formularul prin care se solicita emiterea unei somatii europene de plata este anexat la regulament.
Codul de procedura civila polonez prevede ca, in cauzele privind drepturi patrimoniale, in vederea efectuarii calculului cheltuielilor de judecata, cererea trebuie sa indice valoarea obiectului litigiului, cu exceptia cazului in care acest obiect corespunde sumei indicate.
In lipsa acestei indicatii, instanta solicita reclamantului sa rectifice, sa completeze sau sa achite cheltuielile aferente actului de procedura in termen de o saptamana.
In 2011, doamna Szyrocka, cu domiciliul in Polonia, a introdus la o instanta poloneza o cerere de somatie europeana de plata impotriva SiGer Technologie GmbH, cu sediul in Germania.
Aceasta cerere nu indeplinea insa anumite conditii de forma prevazute de dreptul polonez, in special pe cea privind indicarea valorii obiectului litigiului in moneda poloneza, valoarea creantei principale fiind indicata in euro. In plus, doamna Szyrocka a solicitat plata dobanzilor incepand de la o anumita data si pana la data platii creantei principale.
Sad Okregowy we Wroc?awiu (Tribunalul Regional din Wroclaw, Polonia) solicita Curtii de Justitie interpretarea acestui regulament.
Curtea a amintit ca regulamentul, desi nu inlocuieste si nici nu armonizeaza mecanismele de recuperare a creantelor necontestate existente in temeiul legislatiei nationale, urmareste sa instituie un instrument uniform de recuperare a acestor creante.
Acest obiectiv ar fi periclitat daca statele membre ar putea prevedea in legislatiile lor nationale cerinte suplimentare care trebuie indeplinite de cererea de somatie europeana de plata. Astfel, aceste cerinte ar conduce nu numai la impunerea unor conditii neunitare ale acestei cereri in state membre diferite, ci ar conduce si la cresterea complexitatii, a duratei si a costurilor procedurii de somatie europeana de plata.
Curtea deduce de aici ca regulamentul reglementeaza exhaustiv conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cererea de somatie europeana de plata.
Curtea a examinat in continuare daca, in imprejurari precum cele din actiunea principala, instanta nationala poate solicita ca reclamantul sa isi completeze cererea de somatie europeana de plata cu indicarea valorii obiectului litigiului in moneda poloneza in scopul de a permite calcularea cheltuielilor de judecata. Curtea observa ca, in lipsa armonizarii mecanismelor nationale de recuperare a creantelor necontestate, modalitatile procedurale de determinare a valorii cheltuielilor de judecata este de competenta statelor membre.
Instanta nationala pastreaza asadar libertatea de a determina valoarea cheltuielilor de judecata potrivit modalitatilor prevazute de dreptul sau national, cu conditia ca aceste modalitati sa nu fie mai putin favorabile decat cele aplicabile unor situatii similare supuse dreptului intern si sa nu faca imposibila in practica sau excesiv de dificila exercitarea drepturilor conferite de dreptul Uniunii.
In plus, in ceea ce priveste aspectul daca reclamantul poate solicita dobanzile scadente pana la data platii creantei principale, Curtea a decis ca regulamentul privind somatia de plata nu se opune acestei posibilitati. Curtea subliniaza in aceasta privinta ca o interpretare diferita nu ar corespunde obiectivului sau, dat fiind ca aceasta ar putea conduce la cresterea duratei si a complexitatii procedurii europene de somatie de plata si la sporirea costurilor acesteia si ar putea descuraja reclamantul de la initierea unei astfel de proceduri si l-ar putea incuraja sa prefere procedurile nationale, care ii permit obtinerea tuturor dobanzilor.
Curtea arata de asemenea ca orice aspect privind dreptul material, inclusiv cel privind tipul dobanzilor care pot fi solicitate in cadrul acestei proceduri ramane in principiu reglementat de dreptul aplicabil raportului juridic in temeiul caruia a luat nastere creanta respectiva.
In cele din urma, Curtea a examinat modul in care instanta nationala trebuie sa completeze formularul de somatie europeana de plata care nu prevede expres posibilitatea de a indica obligatia debitorului de a plati creditorului dobanzile scadente pana la data platii creantei principale.
Curtea considera in aceasta privinta ca, in imprejurari precum cele din actiunea principala, continutul acestui formular trebuie adaptat la imprejurarile speciale ale cauzei, astfel incat instanta sa poata lua o astfel de decizie.
Astfel, atunci cand paratul este somat sa plateasca dobanzi scadente pana la data platii creantei principale, instanta nationala poate defini modalitatile concrete de a completa formularul mentionat, in masura in care formularul astfel completat permite debitorului, pe de o parte, sa inteleaga fara niciun dubiu decizia potrivit careia trebuie sa plateasca dobanzile scadente pana la data platii capitalului si, pe de alta parte, sa identifice clar rata dobanzii, precum si data incepand de la care se solicita aceste dobanzi.
Sursa: Curia.europa.eu