RIL admis. Executarea mandatului de arestare preventiva

In Monitorul Oficial nr. 849 din 14 decembrie 2012 a fost publicata Decizia 14/2012 a ICCJ pronuntata in judecarea recursului in interesul legii promovat de catre procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ cu privire la interpretarea si aplicarea art. 152 din Codul de procedura penala vizand executarea mandatului de arestare preventiva.

Examenul jurisprudentei penale actuale a evidentiat doua orientari cu privire la acest aspect si, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare:

Intr-o prima orientare a practicii, instantele, dispunand arestarea preventiva a inculpatului (prezent la judecarea propunerii de arestare preventiva) si fata de care urmeaza a fi pus in executare mandatul, in conditiile art. 1491 si art. 150 alin. (1) din Codul de procedura penala, au apreciat ca sunt indeplinite conditiile art. 152 alin. (1) din Codul de procedura penala, mandatul de arestare preventiva fiind emis dupa ascultarea inculpatului.

Intr-o a doua orientare a practicii, in aceeasi ipoteza (inculpatul prezent la judecarea propunerii de arestare preventiva si fata de care urmeaza a fi pus in executare mandatul), dupa executarea efectiva a ordinului de arestare de catre organul de politie (dupa consumarea actului procedural faptic al arestarii preventive) instantele, printr-o incheiere separata, au constatat/au confirmat inceperea executarii mandatului de arestare preventiva.

Dispunand arestarea preventiva a inculpatului, incepand cu data incarcerarii, punerii in executare a mandatului de arestare preventiva (respectiv, data arestarii efective de catre organul de politie a persoanei aratate in mandat), instantele au aplicat procedura reglementata de art. 152 alin. (2) si urm. din Codul de procedura penala.

Procurorul general se alatura primei orientari jurisprudentiale, in sensul ca ipotezele legale in care se poate dispune masura arestarii preventive a inculpatului fara ca acesta sa fie prezent (pe cale de consecinta, fara a fi ascultat) sunt expres si limitativ prevazute de art. 150 din Codul de procedura penala, fiind vizate cazurile cand inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata sau se afla in una din situatiile prevazute in art. 1491 alin. (6) din Codul de procedura penala, respectiv inculpatul retinut sau arestat (in calitate de invinuit) nu poate fi adus in fata judecatorului din cauza starii sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de necesitate.

ICCJ, analizand cauza, a decis admiterea recursului in interesul legii, stabilind ca in toate cazurile in care mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea inculpatului, insa procedura de executare nu s-a putut realiza potrivit art. 152 alin. (1) din Codul de procedura penala, nu sunt incidente dispozitiile privind masura arestarii preventive in lipsa inculpatului.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close