CJUE: Publicul trebuie sa aiba acces la deciziile de planificare urbana
Conform unui comunicat al CJUE din data de 15 ianuarie 2013, Curtea a decis in cauza C-416/10 Jozef Krizan and Others v Slovenska inspekcia zivotneho prostredia ca publicul trebuie sa aiba acces la deciziile de planificare urbana prvind realizarea unei instalatii care va avea efecte considerabile in privinta mediului inconjurator.
Protectia secretului comercial nu poate fi invocata pentru a se refuza un astfel de acces.
Sub incidenta Conventiei Aarhus, cand o procedura de luare a deciziilor privind mediul este initiata, publicul interesat trebuie sa aiba posibilitatea de a participa la luarea acesteia, inca de la inceput, altfel spus, atunci cand toate optiunile sunt inca deschise si participarea efectiva a publicului poate avea loc.
In plus, publicul trebuie, ca regula, sa aiba acces, fara costuri, la toate informatiile relevante in procedura de luare a deciziei si sa conteste legalitatea oricarei decizii ce ar rezulta din aceasta.
In anul 2006, serviciul de planificare Urbana din Bratislava (Slovacia), a adoptat o decizie de planificare urbana privind infiintarea unui sit de depozitare a deseurilor intr-un sant folosit pentru extractia de pamant pentru caramizi. In consecinta, inspectoratul slovac de mediu a initiat o procedura de autorizare in cadrul careia locuitorii orasului Pezinok au cerut publicarea deciziei de planificare urbana. Institutia a autorizat construirea depozitului de deseuri fara a publica mai inainte decizia in cauza.
In urma unui apel facut prin intermediul autoritatilor administrative, institutia de protectie a mediului a confirmat in cele din urma decizia, dupa publicarea deciziei de planificare urbana.
Partile in cauza au intentat o actiune in fata instantelor slovace care la randul lor au cerut Curtii sa le fie explicata intinderea dreptului publicului de a participa in cadrul procedurilor privind autorizarea proiectelor care au un impact major asupra mediului.
In cadrul hotararii, Curtea noteaza, in primul rand,ca o norma de procedura nationala nu poate repune in discutie aprecierea instantelor nationale de a depune o cerere preliminara in cauzele in care au indoieli privind interpretarea dreptului UE.
Instanta nationala are aceasta optiune, chiar daca o regula nationala o obliga sa adopte pozitia legala a Curtii Constitutionale slovace. Ea trebuie sa lase deoparte aprecierile facute de cea din urma instanta daca se dovedesc a fi contrare dreptului UE.
In calitatea sa de curte suprema, este chiar necesar ca aceasta sa adreseze o intrebare preliminara CJUE.
In continuare, Curtea statueaza ca decizia de planificare urbana privind problema construirii unui depozit de deseuri reprezinta o masura pe baza careia decizia finala privind autorizarea/neautorizarea a fost deja luata.
In plus, aceasta include informatii asupra impactului de mediu a proiectului , asupra conditiilor impuse dezvoltatorului pentru a limita acest impact, asupra obiectiilor ridicate de catre parti in privinta deciziei de planificare urbana si asupra motivelor invocate pentru alegerile efectuate de catre autoritatile competente sa rezolve astfel de probleme.
Astfel, sunt incluse informatii relevante privind procedura de autorizare la care publicul interesat trebuie sa aiba posibilitatea de a avea acces, in conformitate cu prevederile Conventiei Aarhus si Directivei IPPC. In acest context, Curtea afirma ca refuzul de a face accesibila publicului decizia de planificare urbana nu poate fi justificata prin invocarea protectiei confidentialitatii sau a informatiilor comerciale sau industriale.
Curtea arata de asemenea ca publicul interesat trebuie sa detina toate informatiile relevante inca din prima etapa a procedurii administrative, inainte ca o prima decizie sa fie adoptata in masura in care informatia este disponibila in acea etapa a procedurii.
