RIL promovat. Exercitarea autoritatii parintesti dupa divort
In data de 17 ianuarie 2013 Procurorul general al Romaniei a inaintat ICCJ un recurs in interesul legii privind aplicarea dispozitiilor Noului Cod civil asupra cererilor referitoare la exercitarea autoritatii parintesti urmare divortului, cereri formulate anterior datei de 1 octombrie 2011, data intrarii in vigoare a noului Cod civil si aflate in prezent, pe rolul instantelor de judecata in caile de atac.
Unele instante de judecata au retinut ca, fata de prevederile art. 223 din Legea nr. 71/2011, procesele si cererile aflate pe rol la data intrarii in vigoare a Noului Cod civil se solutioneaza conform dispozitiilor legale, materiale si procedurale in vigoare la data la care au fost pornite procesele sau formulate cererile, cu exceptia cazului in care Legea nr. 71/2011 cuprinde dispozitii tranzitorii care prevad altfel.
Or, Legea nr. 71/2011 nu cuprinde dispozitii derogatorii, speciale de la acest principiu, iar prevederile art. 6 alin. (6) din Noul Cod Civil trebuie coroborate cu dispozitiile tranzitorii din Legea nr. 71/2011, care prevad expres situatia in care legea noua este de imediata aplicare, respectiv consacra aplicabilitatea legii in vigoare la data sesizarii instantei pentru acele situatii care nu se incadreaza in normele de exceptie.
De asemenea, art. 6 alin. (6) din Noul Cod civil nu trebuie interpretat automat in sensul ca ar reglementa aplicarea imediata a legii noi, ci doar ca instituie principiul aplicarii legii noi efectelor viitoare (consecintelor) ale unor situatii nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, expres si limitativ enuntate (derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate), daca situatiile exista si dupa intrarea in vigoare a legii noi.
Pe cale de consecinta, s-a apreciat ca, in sensul art. 6 alin.(6) din Noul Cod civil, legea noua se aplica, in lipsa unor dispozitii legale care sa prevada expres aplicarea legii noi, asa cum sunt normele din art. 40 si 42 din Legea nr. 71/2011, numai cererilor formulate dupa intrarea ei in vigoare, chiar daca privesc efecte viitoare ale unor situatii nascute anterior datei de 1 octombrie 2011. (Anexa I)
Alte instante de judecata, dimpotriva, au considerat ca in aceasta materie, in cauzele aflate in curs de solutionare se aplica dispozitiile noului Cod civil, iar efectele divortului se produc de la data pronuntarii hotararii de divort.
Astfel, se arata ca in ceea ce priveste divortul, aplicarea legii noi in cauzele in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a Codului civil este reglementata in art. 40 si art. 42 din Legea nr. 71/2011, iar efectele divortului se vor produce de la data pronuntarii hotararii de divort, deci ulterior intrarii in vigoare a Codului civil.
In argumentarea acestei opinii au fost invocate si prevederile art. 46 din Legea nr. 71/2011.
Prin urmare, se apreciaza ca in situatia cauzelor aflate pe rolul instantelor judecatoresti la data intrarii in vigoare a Codului civil, efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori vor fi supuse dispozitiilor Noului Cod civil, cu atat mai mult cu cat instanta de tutela are obligatia de a se pronunta cu privire la exercitiul autoritatii parintesti, stabilirea locuintei copiilor si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor chiar din oficiu, daca nu au fost formulate cereri in acest sens.
De asemenea, se arata ca, interesul superior al copilului va fi cel care va calauzi instanta in pronuntarea unei solutii in toate cauzele care privesc situatia acestuia.
Or, este evident faptul ca interesul copilului este acela de a fi crescut de ambii parinti si dupa divortul acestora, noua reglementare prevazand regula exercitarii in comun a autoritatii parintesti.
Aceasta este, de altfel, ratiunea modificarii legii in sensul inlocuirii incredintarii copilului minor spre crestere si educare unuia dintre parinti, cu exercitarea in comun a autoritatii parintesti.
Procurorul general apreciaza ca ultimul punct de vedere exprimat ca fiind in acord cu litera si spiritul legii deoarece dispozitiile Noului Cod civil sunt de imediata aplicare chiar si in cererile formulate anterior intrarii sale in vigoare, aflate in caile de atac, iar solutia se justifica in considerarea interesului superior al copilului si pe faptul ca, in aceasta materie speciala asistam la o atenuare a principiului disponibilitatii.
Sursa: Infolegal
