Precizarile Ministerului Justitiei cu privire la Raportul Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare

Editorial publicat in Curierul Judiciar nr. 1/2013

                                                                                                                                               Ministerul Justitiei

Raportul dat publicitatii de Comisia Europeana (CE) la data de 30 ianuarie 2013 surprinde atat progresele inregistrate de autoritatile romane in ultimul timp, cat si aspectele care trebuie imbunatatite pentru a continua reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei. Referitor strict la activitatile de competenta Ministerului Justitiei, CE surprinde o serie de progrese inregistrate in ultimele luni:

„Intrarea in vigoare a Codului de procedura civila este in continuare prevazuta pentru februarie 2013. Intrarea in vigoare a Codului penal si a Codului de procedura penala este programata cu titlu indicativ in februarie 2014. Este nevoie de mai multa claritate cu privire la modul in care se poate evita amanarea in continuare a acestor date” (Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, pag. 8).

Precizari

Datele de intrare in vigoare a celor trei coduri ramase au fost asumate de actualul Guvern, prin Memorandumul „Pregatirea sistemului judiciar pentru intrarea in vigoare a noilor Coduri. Evaluarea situatiei actuale. Plan de masuri”, aprobat in sedinta din data de 26 septembrie 2012. In consecinta, datele de intrare in vigoare a codurilor sunt urmatoarele:

– 15 februarie 2013 va intra in vigoare Codul de procedura civila, conform textul O.U.G. nr. 4/2013. S-a optat pentru aceasta data, avand in vedere ca proiectul Legii privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, adoptat de Parlament la 30 ianuarie 2013, promulgat de Presedinte la 1 februarie 2013;

– 1 februarie 2014, Codul penal si Codul de procedura penala (data prevazuta de Legea nr. 187/2012 de punere in aplicare a Noului Cod penal).

„De la ultimul raport, Ministerul Justitiei a stabilit o strategie multianuala pentru punerea in aplicare a codurilor, care cuprinde si aspecte referitoare la resurse (…) o evaluare completa a impactului asupra resurselor umane este prevazuta doar pentru 2014” (Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verifi care, pag. 8).

Precizari

Pentru a asigura intrarea in vigoare, in bune conditii, a codurilor, Guvernul a luat o serie de masuri privind resursele umane si financiare necesare sistemului judiciar. In august si septembrie 2012 (prin O.G. nr. 13/2012 si O.U.G. nr. 61/2012), au fost alocate fonduri pentru fi nantarea, in vederea ocuparii a unui numar de 564 posturi vacante din sistem.

Memorandumul adoptat de Guvern cuprinde o analiza completa a necesarului de resurse umane, fi nanciare si infrastructura pentru perioada 2012-2015. Pana in prezent, Guvernul a implementat toate masurile prevazute in Memorandum pentru anul 2013:

– a fost suplimentata schema de personal a instantelor cu 150 de posturi de judecatori si 250 de posturi de grefieri, ce urmeaza a fi ocupate pe baza calendarului stabilit cu CSM (prin H.G. nr. 1065/2012);

– au fost alocate fonduri pentru achizitionarea de mobilier si echipament IT, precum si pentru realizarea lucrarilor de reamenajare necesare pentru crearea de camere de consiliu la nivelul instantelor;

– pe plan legislativ, a fost promovat si adoptat de Parlament proiectul de Lege privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila.

Pentru perioada urmatoare, se va finaliza un Memorandum care sa cuprinda masurile necesare punerii in aplicare a Noului Cod penal si a Noului Cod de procedura penala la nivelul parchetelor. Ca masura preliminara, prin H.G. nr. 1177/2012, a fost deja aprobata ocuparea unui numar de 50 de posturi vacante din cadrul Ministerului Public.

Proiectul de lege privind punerea in aplicare a Noului Cod de procedura penala si pachetul de legi privind executarea sanctiunilor penale se afla in prezent in dezbatere parlamentara. In 2014 se va realiza o reevaluare a necesitatilor sistemului judiciar, pentru a se vedea impactul masurilor deja luate asupra estimarilor cuprinse in Memorandum, atat din perspectiva resurselor umane, cat si din perspectiva degrevarii instantelor, la jumatatea perioadei de implementare a acestuia, tocmai pentru a putea fi corelat cu recomandarile expertilor din cadrul proiectului privind Analiza Independenta a Sistemului Judiciar, aflat in derulare.

„Acest proces va fi complicat daca textul codurilor este in mod frecvent rediscutat: obiectivul general de a garanta faptul ca actul de justitie poate fi continuat si administrat cu mai multa eficacitate şi mai rapid nu ar trebui sa fi e pierdut din vedere” (Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, pag. 8).

Precizare

Textele Codului de procedura civila si ale Codului penal sunt deja fi nalizate, legile de punere in aplicare fiind deja adoptate de catre Parlament. Cu privire la Codul de procedura penala, prin proiectul de punere in aplicare nu se aduc modifi cari de fond decat in proportie de 8%. Astfel, strict formal, se modifica un numar de 221 din cele 601 articole ale Noului Cod de procedura penala. Articolele propuse spre modifi care pot fi grupate in:

• modificari de forma, in cuantum de aprox. 166 articole vizate, dupa cum urmeaza:

– corelarea, clarificarea textelor ori imbunatatirea limbajului – aprox. 147 articole vizate;

– includerea in Noul Cod de procedura penala a modifi carilor aduse deja Codului de procedura penala actual si aflate in vigoare prin acte normative recente[1]– aprox. 19 articole vizate.

• modificari de fond, in cuantum de aprox. 55 articole vizate, circumscrise urmatoarelor institutii:

– reducerea competentei dupa calitatea persoanei, in vederea degrevarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie; in acelasi scop au fost introduse o serie de modificari in materia stramutarii – aceste aspecte fac obiectul, de altfel, unei propuneri legislative afl ate in faza finala de dezbatere parlamentara; corelativ cu reducerea competentei curtilor de apel si modificari corespunzatoare in competenta parchetelor de pe langa aceste instante – aprox. 8 articole vizate;

– a fost reintrodusa constatarea tehnico-stiintifica in categoria mijloacelor de proba si reglementate in cod a unor institutii precum folosirea colaboratorului si a persoanei sub acoperire, institutii care sunt prevazute in prezent in legislatia speciala (Legea nr. 508/2004, Legea nr. 39/2003, Legea nr. 143/2002) – aprox. articole vizate – aprox. 15 articole vizate;

– revenirea la solutia cuprinsa in actualul Cod de procedura penala in ceea ce priveste solutionarea de catre instanta penala a actiunii civile dupa disjungere (din considerente legate de realizarea cat mai eficienta a procesului de administrare a justitiei, pentru evitarea prelungirii in mod nejustifi cat a solutionarii procesului penal, prin trimiterea actiunii civile la instanta civila, aceasta optiune putand genera o supraincarcare a instantelor civile) –2 articole vizate;

– clarificarea raportului dintre etapa camerei preliminare si etapa judecatii in fond, prin eliminarea incompatibilitatii intre functia judiciara de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata cu functia de judecata, in sensul in care judecatorul de camera preliminara nu mai este incompatibil a judeca fondul cauzei; aceasta solutie legislativa are si avantajul de a reduce semnificativ dificultatile/costurile de implementare a dispozitiilor privind camera preliminara; solutia propusa permite ca un singur judecator sa gestioneze cauza in prima instanta; totodata aceasta din urma solutie este de natura sa reduca semnificativ si gradul de incarcare a activitatii la nivelul fiecarui judecator – aprox. 17 articole vizate;

– s-a efectuat reconfigurarea motivelor de recurs in casatie pentru a asigura specificul acestei cai extraordinare de atac si atribuirea rolului Inaltei Curti de Casatie si Justitie de unificare a practicii judiciare – 2 articole vizate;

– au fost transpuse in dreptul intern doua directive ale Uniunii Europene, prin care se acorda drepturi procesuale mai largi suspectului sau inculpatului, respectiv dreptul la traducere si interpretare si dreptul la informare al suspectului sau inculpatului cu privire la drepturile sale in cursul procedurilor penale – aprox. 11 articole vizate; Ministerul Justitiei a realizat un document care cuprinde mentiuni si precizari pentru fiecare articol al Noului Cod penal, ce reflecta evolutia legislativa a textelor, precum si ratiunile legiuitorul pentru fiecare text si fiecare noua institutie. Acest document a fost publicat pe site-ul Ministerului Justitiei. In acelasi mod se va proceda si cu Noul Cod de procedura penala, precum si cu legile din pachetul reformei penale(Legea privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, Legea privind executarea pedepselor, masurilor educative si a altor masuri dispuse de organelle judiciare in cursul procesului penal, neprivative de libertate si Legea privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune), imediat de proiectele vor fi adoptate de Parlament.

„Presiunea generala exercitata de volumul de munca asupra sistemului judiciar din Romania si la necesitatea de a restructura instantele si parchetele, reechilibrand numarul de angajati si sarcina de lucru”, (…) „Guvernul remediaza in prezent sursa acestei probleme, prin modifi cari legislative, abordand unele dintre cauzele speciale ale unui val de dosare noi. Astfel de eforturi pentru reducerea volumului de munca in punctele din cadrul sistemului supuse presiunii pot fi mai efi cace decat incercarile de a rezolva problema prin cresterea numarului de judecatori si procurori (…)” (Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, pag. 8).

Precizare

In luna decembrie 2012, au fost redistribuite 37 de posturi de judecator prin reducerea numarului de posture vacante de judecator din statul de functii al unor instante cu volum mic de activitate corelativ cu suplimentarea numarului de posture de judecator in statul de functii al unor instante cu volum mare de activitate. Aceasta redistribuire a fost efectuata pe baza criteriilor obiective si transparente, decise de CSM prin Hotararea Plenului CSM nr. 1114/13 decembrie 2012. Aceste criterii au fost stabilite la propunerea Ministerului Justitiei si de acum inainte vor fundamenta toate redistribuirile de posturi care vor fi efectuate in cadrul sistemului.Tocmai din aceste considerente se va proceda la reevaluarea necesarului de resurse umane si financiare in cursul anului 2014, pentru a se avea in vedere impactul masurilor implementate pana la acel moment in scopul amendarii ori a implementarii altora noi, in corelatie cu evaluarile inserate in raportul Bancii Mondiale privind analiza independent a sistemului judiciar.

„Transformare treptata a Inaltei Curti de Casatie si Justitie [n.n. – I.C.C.J.] intr-o instanta de casatie cu drepturi depline, cu mai putine responsabilitati in materie de solutionare a recursurilor ar sparijini, de asemenea, concentrarea asupra unificarii jurisprudentei privind chestiunile de drept” (Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, pag. 9).

Precizare

In ultimii ani, Ministerul Justitiei a promovat o serie de modificari legislative care au condus la transformarea I.C.C.J. intr-o veritabila instanta de casatie. Aceasta tendinta va fi consolidata prin intrarea in vigoare, simultan cu Noul Cod de procedura civila, a Legii privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila. In egala masura, in vederea consolidarii capacitatii institutionale a I.C.C.J., schema de personal a acestei instante a fost sporita cu doua posturi de consilier juridic (in scopul constituirii Biroului Juridic al I.C.C.J.) si cinci posturi de grefier, destinate activitatii de statistica judiciara (H.G. nr. 913/2012 privind stabilirea numarului maxim de posturi pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie).

„Noile dispozitii privind promovarea magistratilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie par sa fi introdus o noua rigoare in cadrul sistemului” (Raportul Comisiei catre Parlamentul European şi Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, pag. 9).

Precizare

Amendamentele aprobate de Guvern in data de 4 decembrie 2012, prin intermediul O.U.G. nr. 81/2012 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si pentru modificarea art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, au acordat prioritate asigurarii unei calitati concurentiale ridicate in cadrul procesului de selectie. Astfel, amendamentele mentionate au drept obiectiv fluidizarea procedurii prin reducerea unor termene aplicabile diferitelor etape de selectie, precum si largirea bazei de selectie a candidatilor. De asemenea, conform noii proceduri, se va regasi in nota finala si evaluarea activitatii profesionale a candidatului.

Sunt evaluate pozitiv „noul cadru juridic privind Inspectia Judiciara, adoptat in 2011”, care „a permis acestei institutii sa isi atinga obiectivele cu mai multa eficacitate”, precum si faptul ca „Ministerul Justitiei a sprijinit noul inspectorat printr-o serie de masuri practice, inclusiv prin punerea la dispozitie a unui nou sediu central”.

Precizare

Cele mai semnificative masuri adoptate in ultima perioada de Ministerul Justitiei (MJ) in aceasta materie sunt:

(a) cresterea numarului maxim de posturi finantate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu 10 posturi, in vederea permiterii reorganizarii Inspectiei Judiciare in conformitate cu noile prevederi legale (Legea nr. 24/2012 pentru modifi carea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii) si mentinerii functionarii corespunzatoare a CSM. Finantarea a fost inclusa in Memorandumul aprobat de Guvern in data de 13 iunie 2012;

(b) suplimentarea numarului de posturi al Inspectiei Judiciare cu 20 de posturi (H.G. nr. 824/2012 privind suplimentarea numarului de posturi al Inspectiei Judiciare);

(c) includerea Inspectiei Judiciare in cadrul proiectului de asistenta bilaterala ce va fi derulat in parteneriat cu Norvegia si in planul de achizitii al Bancii Mondiale – Reforma sistemului judiciar;

(d) solicitarea adresata Regiei Autonome – Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat pentru alocarea unui sediu pentru Inspectia Judiciara.

„Un aspect important pentru unificarea jurisprudentei este actualizarea sistemului informatic depasit, care limiteaza capacitatea de informare a judecatorilor cu privire la hotararile pronuntate in alte cauze. (…) Ministerul Justitiei intentioneaza sa puna in aplicare o strategie pentru ca accesul la ECRIS (principala baza de date judiciare) sa se faca simplu si rapid” (Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, pag. 8-9).

Precizare

Sunt avute in vedere mai multe etape de dezvoltare a sistemului ECRIS, dintre care prima faza va deveni operationala la data de 15 februarie 2013, simultan cu intrarea in vigoare a Codului de procedura civila. Portalul va fi usor de accesat atat de catre judecatori, cat si intre instante. Noua versiune a ECRIS va permite, printre altele, citarea partilor din proces o -line. De asemenea, va include si alte facilitati procedurale introduse prin Noul Cod deprocedura civila. In anul 2014, sistemul ECRIS va fi dezvoltat suplimentar in vederea publicarii tuturor hotararilor judecatoresti. Mai mult, a fost dezvoltat portalul instantelor, prin intermediul caruia cetateanul are acces la dosarul sau, la programarea termenelor de judecata, precum si la solutia pronuntata in ceea ce il priveste.

„Ministerul Justitiei a lansat, de asemenea, un proiect pe termen mediu pentru a contribui la codificarea legislatiei, cu posibile modificari in scopul accelerarii procesului de actualizare” (Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, pag. 10, nota 16).

Precizare

In Romania, exista in prezent aproximativ 14.000 de acte normative, existand situatii, spre exemplu, in care o singura lege a fost modificata de 70 ori pe fondul sau (Legea fondului funciar nr. 18/1991). In vederea sistematizarii legislatiei, MJ a luat deja o serie de masuri, pe care intentioneaza sa le consolideze in perioada urmatoare. Astfel, niciun proiect de act normativ nu mai este avizat de catre MJ daca nu include obligatia expresa de republicare a actului normativ care a suportat modificari. Ca urmare a republicarii sistematice, estimam ca numarul legilor si al ordonantelor se va reduce. In egala masura, la propunerea MJ, Guvernul are in vedere elaborarea unei ordonanţe de urgenta prin care sa se confere Consiliului Legislativ dreptul de a efectua el insusi republicarea actelor normative. Ulterior indeplinirii obligatiei de republicare, MJ isi va pune la dispozitie intreaga expertiza pentru a verifica toate textele din aceste acte normative si a le elimina pe acelea care sunt repetitive, care au devenit caduce sau care ar putea ingreuna, in alt mod, activitatea de aplicare a legii.

„Raportul din luna iulie a salutat Strategia Nationala Anticoruptie. Exista ministere care au adoptat unele masuri importante, iar participarea autoritatilor locale pare sa inregistreze progrese. Ministerul Justitiei a instituit structuri menite sa contribuie la indeplinirea obiectivelor si care par sa fi impulsionat procesul in pofi da numarului lor redus. Misiunile pe teren si identifi carea celor mai bune practici dovedesc existenta unui grad binevenit de atitudine proactiva” (Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verifi care, pag. 11).

Precizari

In continuarea procesului de implementare a SNA, au fost initiate demersurile institutionale pentru implementarea metodologiei de monitorizare a SNA, prioritatea constituind-o evaluarile la nivelul institutiilor publice pe cele trei teme aprobate pentru anul 2013: declararea averilor, accesul la informatii de interes public si confl ictele de interese. Pe parcursul anului 2013 vor fi evaluate 25% din institutiile publice care au aderat la SNA (5 institutii independente sau agentii anticoruptie, 5 ministere, 850 primarii si 5 consilii judetene). In acelasi context, in prima jumatate a lunii februarie 2013 urmeaza a se organiza a treia runda a reuniunilor platformelor de cooperare instituite prin SNA: platforma administratiei publice centrale, platforma administratiei publice locale, platforma autoritatilor independente, platforma mediului de afaceri, platforma societatii civile.

„A crescut numarul cererilor inaintate catre Oficiul de recuperare a creantelor si, in special, numarul cererilor din partea autoritatilor romane” (Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, pag. 12).

Precizari

Solutionarea unui numar ridicat de cereri de date si informatii formulate de autoritatile romane reflecta increderea castigata de structura din cadrul MJ in randul autoritatilor judiciare nationale, in special DNA, DIICOT si inspectoratele teritoriale ale Politiei Romane, cu privire la capacitatea structurii recent infiintate de a coopera in plan international cu institutiile similare si de a respecta termenele scurte impuse de Decizia Consiliului nr. 485/2007. Ministerul Justitiei apreciaza ca problematica inconsistentei datelor statistice este corect identificata de raport. Acest aspect, impreuna cu procedurile de valorifi care a creantelor provenite din infractiuni, constituie prioritati strategice asumate de MJ. Plecand de la necesitatea imbunatatirii activitatii de management si valorifi care a bunurilor sechestrate sau confiscate, la sfarsitul anului trecut s-a constituit un Grup de lucru inter-institutional pentru eficientizarea procesului de identificare, indisponibilizare si valorifi care a produsului infractiunii. Acest grup este alcatuit din reprezentanti ai MJ, MFP, PICCJ, DNA, CSM, ANI si ANAF. Printre obiectivele grupului de lucru se numara inclusiv identificarea solutiilor de reflectare corecta si completa in date statistice a activitatilor legate de recuperarea creantelor provenite din infractiuni, precum si elaborarea unor ghiduri procedurale pentru practicieni (judecatori, procurori, politisti,experti ANAF etc.).

Raportul reaminteste necesitatea de „creare a unui grup de larga reprezentare care sa monitorizeze reforma judiciara” (Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania incadrul mecanismului de cooperare si verificare, pag. 9).

Precizari

In temeiul H.G. nr. 216/2012 privind accelerarea implementarii obiectivelor de referinta prevazute in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare functioneaza Comisia de monitorizare a progreselor inregistrate de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si luptei impotriva coruptiei (Comisia MCV), ca organism interinstitutional, fara personalitate juridica, in coordonarea ministrului justitiei.

Comisia MCV include reprezentanti ai institutiilor cu atributii in reforma sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei, lucrarile sale fiind conduse de ministrul justitiei, care poate invita si reprezentanti ai asociatiilor de magistrati, ai profesiilor juridice si ai organizatiilor neguvernamentale cu activitate in problematica justitiei sau a MCV.

Una din atributii ale Comisiei MCV vizeaza asigurarea dialogului si cooperarii intre institutiile implicate.

Cea mai recenta reuniune a Comisiei MCV a avut loc pe data de 19 octombrie 2012 si a analizat progresele inregistrate de toate institutiile, ulterior publicarii raportului anual din iulie 2012.

Referitor la procedura de selectie a candidatilor pentru functiile de Procuror General al PICCJ si Procuror sef al DNA, CE precizeaza „Comisia considera ca prezentarea unui numar suficient de candidati de inalta calitate profesionala in cadrul unui proces deschis si transparent si, in masura posibilului, care sa primeasca girul CSM, sunt elemente esentiale pentru asigurarea desemnarii unei conduceri in masura sa obţina increderea publicului” (Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, pag. 5).

Precizare

In Raport nu au fost criticate legalitatea, corectitudinea sau transparenta procedurii derulate in toamna anului trecut. Singurul element remarcat de CE ca avand o conotatie negativa a fost reprezentat de numarul redus de candidati care s-au inscris in competitie.

In acest context, procedura de selectie va fi reluata in cel mai scurt timp posibil si se vor efectua toate demersurile necesare pentru a asigura o baza de selectie cat mai larga posibil. Ministrul justitiei va colabora cu prim procurorii parchetelor de pe langa curtile de apel, cu procurorii sefi din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si cu procurorii sefi ai structurilor centrale si teritoriale ale DNA, in sensul ca acestia sa formuleze recomandari cu privire la persoanele care, in viziunea lor, ar avea aptitudinile profesionale, morale si de viziune necesare pentru ocuparea celor doua inalte functii.

Avand in vedere obligatia de diligenta pe care o are ministrul justitiei in cadrul acestei proceduri, si anume de a face ocuparea acestor functii cat mai stimulativa, acesta va contacta toate persoanele recomandate de entitatile mentionate mai sus, pentru a le propune sa se inscrie in procedura de selectie.

_____________________________________________________________________________________________

1 Precum Legea micii reforme sau Legea nr. 28/2012 pentru modificarea si completarea unor acte normative in vederea imbunatatirii activitatii de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului ori Legea nr. 63/2012 pentru modificarea si completarea Codului penal al Romaniei si a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (prin care s-a reglementat confiscarea extinsa).