CNIPMMR sustine necesitatea mentinerii statutului de institutie publica a Registrului Comertului

CNIPMMRConsiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), confederatie patronala reprezentativa la nivel national pentru IMM-uri, membru al Uniunii Europene a Artizanatului si a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (UEAPME), precum si al Asociatiei Mondiale a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (WASME), referitor la mediatizata initiativa a Domnului Mihai Vlasov de a discuta cu decidentii politici despre transferul Registrului Comertului de la Ministerul Justitiei la Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), face publica pozitia membrilor sai de sustinere a statutului actual de institutie publica a Registrului Comertului, in subordinea Ministerului Justitiei.

Pozitia CNIPMMR are in vedere impactul semnificativ negativ asupra mediului de afaceri in cazul aprobarii trecerii Registrului Comertului la Camera de Comert si Industrie a
Romaniei, vizand:

– respectarea Constitutiei Romaniei, acquis-ului comunitar si practicilor din celelalte state membre ale U.E.;
– cresterea birocratiei si a cheltuielilor administrative ale intreprinzatorilor, dar si – reducerea importanta a veniturilor bugetare, sume foarte mari (~40 mil. euro) urmand sa fie trecute de la bugetul de stat, intr-un buget privat, al Camerei de Comert, cu marirea corespunzatoare a deficitului bugetar si cu cresterea poverii fiscale asupra mediului de afaceri;
pentru urmatoarele considerente:

1. Registrul Comertului indeplineste un serviciu public cu importanta deosebita in functionarea pietei interne
Registrul Comertului indeplineste un serviciu public, cu importanta deosebita in functionarea pietei interne la nivelul UE, revenindu-i in mare parte obligatia de a pune in practica prevederile celor 6 directive comunitare privind societatile comerciale, pentru care Romania are obligatia asigurarii aplicarii depline si corespunzatoare (ex. publicarea situatiilor financiare, sanctionarea pentru neindeplinirea obligatiilor de publicitate, furnizarea informatiilor catre cei interesati in timp util, in format clasic si electronic, inregistrarea si arhivarea atat in format clasic, dar si electronic a informatiilor prevazute de directive etc.).

2. La nivel european si international Registrul Comertului are statutul de institutie publica
Intr-un numar de 36 tari este mentinut controlul public asupra Registrului Comertului, cu intensitati diferite, dominanta fiind optiunea acordarii statutului de institutie publica acestei entitati, in cele mai multe cazuri avand forma unei institutii autofinantate aflate in subordinea unui minister3, astfel:
• 17 tari (Austria, Cehia, Estonia, Franta, Germania, Gibraltar, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Mali, Maroc, Slovenia, Polonia, Romania, Spania, Ungaria) in subordinea Ministerului Justitiei sau a tribunalelor;
• 17 tari (Algeria, Anglia – Tara Galilor, Australia, Belgia, Canada – Yukon, Cipru, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Irlanda, Jersey, Malta, Republica Moldova, Monaco, Norvegia, Suedia), in subordinea altui minister, de preferinta al economiei sau finantelor.

Doar in doua tari Registrul Comertului este tinut de camerele de comert, insa si in aceste cazuri este mentinut controlul public:
• Italia – camerele de comert sunt institutii publice in cadrul administratiei publice locale;
• Olanda – camerele de comert se afla sub controlul Ministerului Afacerilor Comerciale, care ii si aproba bugetul de venituri si cheltuieli.

3. Situatia actuala asigura aplicarea corespunzatoare a prevederilor celor 6 directive comunitare privind societatile comerciale, neexistand critici ale institutiilor europene
Registrul Comertului are statutul de institutie publica, in subordinea Ministerului Justitiei, modificarea legislativa din anul 2002 a determinat o serie de schimbari de natura organizatorica si functionala, care au asigurat intarirea gradului de siguranta a sistemului de evidenta si publicitate legala a comerciantilor, precum si de informare publica privind starea juridica a oricarui comerciant, fiind inregistrata o crestere a calitatii serviciilor oferite comerciantilor de catre oficiile registrului comertului, concomitent cu largirea gamei acestor servicii.

In rapoartele sale, Comisia Europeana a criticat4 functionarea Registrului Comertului anterior preluarii acestuia de catre Ministerul Justitiei (cu privire la nerealizarea obiectivelor sale fundamentale, pentru nerealizarea in mod corespunzator a furnizarii de informatii despre situatia financiara in care se afla la un moment dat un comerciant etc).

4. Efectele negative ale preluarii Registrului Comertului de catre Camera de Comert
Statutul Camerelor de Comert este acela de organizatii autonome, neguvernamentale, apolitice, fara scop patrimonial, cu personalitate juridica, create in scopul de a reprezenta, apara si sustine interesele membrilor lor si ale comunitatii de afaceri in raport cu autoritatile publice si cu organismele din tara si din strainatate.

Preluarea Registrului Comertului de catre Camera de Comert va avea efecte negative asupra:

– indeplinirii in mod obiectiv si echidistant a serviciilor publice stabilite in sarcina Registrului Comertului (scopul Camerelor fiind acela de a reprezenta, apara si sustine interesele membrilor lor in raport cu autoritatile publice);
– aplicarii prevederilor comunitare in domeniul furnizarii informatiilor catre cei interesati in timp util;
– aplicarii sanctiunilor comerciantilor, membri ai camerelor, pentru nerespectarea acquisului comunitar transpus in legislatia romana (pentru neindeplinirea obligatiilor de publicitate);
– inregistrarii unitare, stocarii si comunicarii informatiilor de interes, potrivit Directivei 2003/58, administrarea separata a oficiilor teritoriale periclitand administrarea retelei, integritatea si circuitul datelor;
– reducerea importanta a veniturilor bugetare, sume foarte mari (~40 mil. euro) urmand sa fie trecute de la bugetul de stat, intr-un buget privat, al Camerei de Comert, cu marirea corespunzatoare a deficitului bugetar si cu cresterea poverii fiscale asupra mediului de afaceri.

In cazul in care sunt disponibile la buget 40 mil. de euro, CNIPMMR solicita alocarea sumei respective pentru programe destinate IMM-urilor, pentru a fi in beneficiul tuturor intreprinderilor (618.077) si nu al unui ONG.

CNIPMMR considera ca pentru imbunatatirea cadrului legislativ privind inregistrarea comerciantilor si reducerea birocratiei este strict necesara derularea unui dialog social real si calitativ cu organizatiile patronale, precum si valorificarea practicilor europene in domeniu.

Sursa: CNIPMMR

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close