Mona Pivniceru: Pun sub semnul intrebarii consecventa CE
Rapoartele MCV adauga, an de an, noi recomandari la conditionalitatile initiale impuse Romaniei, iar unele dintre acestea pun sub semnul intrebarii “consecventa CE”, muta aspectul tehnic in zona politica si creeaza impresia unei “monitorizari continue”, spune ministrul Justitiei, Mona Pivniceru.
Observatiile referitoare la Mecanismul de Verificare si Cooperare (MCV) sunt cuprinse intr-un memorandum pe care ministrul Justitiei l-a prezentat Guvernului, in sedinta saptamanala.
Potrivit lui Pivniceru, MCV, instituit de Comisia Europeana (CE) in 2006, avea in substanta lui patru conditionalitati, care se refereau la: garantarea unui proces judiciar transparent si eficient, consolidarea capacitatii si responsabilitatii Consiliului Superior al Magistraturii, raportarea si impactul implementarii noilor coduri de procedura civila si penala, infiintarea, responsabilitatea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, continuarea luptei impotriva coruptiei la nivel inalt, precum si combaterea coruptiei in cadrul administratiei publice locale.
Totodata, in functie de indeplinirea sau neindeplinirea acestor conditionalitati, tezele initiale prevedeau modificarea deciziei in cazul in care CE considera ca este necesara modificarea obiectivelor de referinta, respectiv decizia trebuia abrogata atunci cand Romania a atins un nivel “satisfacator” in realizarea obiectivelor de referinta.
“In primul rand, nu cunoastem ce se intelege prin sintagma «satisfacator» , sintagma care, in versiunea din limba romana, nu exista. Ea exista ca atingere de obiective, deci nivel «satisfacator» este doar in versiunea engleza a documentului. Prin urmare, ar trebuit sa fi fost anticipat definita notiunea de «nivel satisfacator», pentru a vedea standardul la care trebuie sa ne raportam in realizarea acestor obiective”, a spus Pivniceru.
In acelasi context, ministrul Justitiei a mai afirmat ca nu exista un standard european unanim agreat cu privire la sistemele judiciare , cu care sa se poata compara Romania, pentru a se verifica daca a atins standardul satisfacator in indeplinirea conditionalitatilor.
“In absenta unui numitor comun de valorizare a realizarii conditionalitatilor, este dificil a se sti cand si cum anume s-au prin ce modalitati putem ajunge la acel nivel satisfacator”, a spus Mona Pivniceru.
O alta observatie continuta in memorandum se refera la faptul ca partea tehnica de conditionalitate s-a mutat catre cea politica. In opinia ministrului, autoritatile romane care trebuie sa furnizeze datele de evaluare, pe de-o parte, si CE, pe de alta, opereaza cu standarde si unitati de masura diferite, pentru ca nu exista o metodologie de lucru comuna, ceea ce duce la rezultate diferite.
“Lipsa acestei metodologii duce la o monitorizare continua, monitorizare care, de la conditionalitate initiala, prin intermediul recomandarilor, a ajuns sa acopere noi arii si domenii de monitorizare. Acest mecanism a functionat eminamente ca un mecanism de verificare. Noile obiective au fost adaugate unilateral. Nu a existat o cooperare efectiva. Fiecare raport (MCV – n.r.) a fixat, practic, pur contestativ conditiile si obiectivele pe care a dorit sa fie monitorizate”, si-a aratat nemultumirea Mona Pivniceru.
Potrivit ministrului Justitiei, daca obiectivele erau fixate anticipat si intr-un spatiu temporal prestabilit, Romania putea sa aiba o pozitie proactiva la indeplinirea acestora, si nu una reactiva.
“Dar poate cel mai important aspect este lipsa de stabilitate a conditionalitatilor. In afara ca nu se stie care sunt pasii de urmat, cu fiecare raport adaugat pe parcursul celor sase-sapte ani de monitorizare s-au tot adaugat noi si noi recomandari, desigur de executat pentru statul roman”, a spus ministrul.
Mona Pivniceru a trecut in revista, la fiecare conditionalitate, obiectivele suplimentare de indeplinit aparute in fiecare nou raport al CE, unele dintre acestea fiind, in opinia sa, “adaosuri nepermise”.
Referitor la numirea sefilor Parchetului General si DNA, ministrul a aratat ca, ulterior, CE a introdus recomandari suplimentare. “Procedurile actuale, adica procedurile instituite prin legea din 2005 care reglementa doar faptul ca ministrul Justitiei propunea, CSM dadea avizul consultativ si presedintele Romaniei opera numirea. In 2012, una din recomandarile politice se referea tocmai la introducerea procesului transparent de numire a sefilor la varf din parchete, ceea ce inseamna ca recomandarile s-au schimbat esential, ele creeaza instabilitate, pun sub semnul intrebarii consecventa actiunii Comisiei din moment ce Comisia insasi isi modifica esential propriile recomandari, cea din 2012 fiind contrara celei din 2007”, a spus Pivniceru.
Alta observatie cuprinsa in memorandum se refera la faptul ca investigarea faptelor de coruptie la nivel inalt a fost extinsa, in raportul MCV din 2008, si asupra judecatorilor. De asemenea, conditionalitatea ce prevedea prevenirea si combaterea coruptiei la nivelul administratie publice locale a fost extinsa, prin rapoartele din 2011 si 2012, in domeniul achizitiilor publice si fraudarea fondurilor europene.
“An de an, recomandari noi s-au adaugat conditionalitatii initiale”, a subliniat Pivniceru.
Sursa: Mediafax
