Codul insolventei ar putea ajunge in atentia Guvernului in 2 luni
Cristian Ravasila, liderul echipei de servicii de restructurare a afacerii din PwC si unul dintre specialistii care lucreaza la ceea ce ar putea deveni primul Cod al insolventei din Europa raspunde la cateva intrebari legate de schimbarile prvind procedura insolventei.
Capital: In ce stadiu se afla proiectul privind modificarea Legii insolventei? Cand estimati ca va ajunge pe masa Guvernului?
Cristian Ravasila: In momentul de fata sunt consultari asupra amendamentelor la Legea insolventei cu grupul de experti pe acest proiect, grup din care fac parte judecatori, practicieni in insolventa, reprezentanti ai BNR, ai Asociatiei Romane a Bancilor etc. In paralel, este in curs o selectie a jurisprudentei existente in domeniu. O prima forma a proiectului de lege a fost inaintata beneficiarului nostru, Ministerul Justitiei. Aceasta institutie, dupa derularea procedurilor, prevazute de lege, de consultare publica si avizare inter-interinstitutionala, va supune proiectul, spre aprobare, Guvernului. O estimare a momentului la care ar putea ajunge pe masa Guvernului o putem, eventual, face prin raportare la calendarul convenit cu partenerul nostru, Ministerul Justitiei, pentru finalizarea Codului Insolventei. Se poate preconiza, in acest fel, ca in cca 2 luni proiectul ar putea fi, deja, in atentia Executivului.
Capital: Care sunt principalele modificari care vor fi aduse actualei Legi a insolventei?
Cristian Ravasila: Fara a face o clasificare a propunerilor de modificare, am putea aduce in discutie cateva teme importante. Proiectul are in vedere extinderea cadrului de aplicare a Legii insolventei la alte persoane juridice. Legea ar urma sa fie aplicabila, spre exemplu, si grupurilor de societati (institutie ce se va reglementa ca notiune si aspecte procedurale specifice, pentru eficienta procedurilor in asemenea cazuri), , precum si profesionistilor, cu unele exceptii. Sunt avute in vedere si alte masuri, in vederea eficientizarii procedurii, cum ar fi cele menite sa asigure o functionare mai eficienta a adunarii creditorilor (posibilitatea convocarii si de catre creditorii majoritari sau comitetul creditorilor in mod direct, daca practicianul nu o face), dar si a comitetului creditorilor (cu includerea de stimulente, dar si de sanctiuni, pentru neparticipare repetata nemotivata sau pentru vot exprimat repetat in conditii de conflict de interese vadit); instituirea unor masuri de conservare a bunurilor din averea debitorului in perioada cuprinsa intre data depunerii cererii de catre creditori si data deschiderii procedurii.
Citeste articolul integral pe Capital
–
Legislatia insolventei
Editie coordonata de prof. univ. dr. Ghe. Piperea
Editia a 8-a a culegerii ofera, pe langa Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, si alte acte normative importante in domeniu, cum ar fi Regulamentul CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolventa, Legea nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei, O.G. nr. 10/2004 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului institutiilor de credit, Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare, O.U.G. nr. 86/2006 privind organizarea activitatilor practicienilor in insolventa, Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc etc. De asemenea, lucrarea faciliteaza cunoasterea si intelegerea legislatiei insolventei prin intermediul a numeroase note utile si corelatii legislative, precum si prin notele de subsol si istoricul prezentat la inceputul actelor. Include modificarile care au intrat in vigoare la 1 februarie 2013, respectiv 1 februarie 2014.
–
