Afla cand poti contesta solicitarile de clarificari abuzive
.
.
.
.
Bianca Bello
Avocat, VASS Lawyers
Solicitarea de clarificari reprezinta, cu siguranta, unul dintre mijloacele pe care legislatia achizitiilor publice le pune la dispozitia autoritatilor contractante pentru evaluarea ofertelor depuse in cadrul procedurilor de atribuire.
Astfel, comisia de evaluare este cea care are posibilitatea de a decide in ce cazuri uzeaza de acest drept si care sunt clarificarile/completarile pe care doreste sa le solicite. De multe ori, in practica, deciziile comisiei de evaluare sunt insa susceptibile de a denatura scopul insusi al solicitarii de clarificari, ofertantii confruntandu-se fie cu exercitarea abuziva a acestui drept, fie cu neexercitarea lui in mod nejustificat.
Limitele dreptului de a solicita clarificari
In aceeasi ordine de idei, autoritatea contractanta nu poate solicita prin clarificari orice informatii si/sau documente suplimentare. Asa cum rezulta din prevederile art. 201 din O.U.G. nr. 34/2006, scopul solicitarii de clarificari este bine determinat: demonstrarea indeplinirii cerintelor stabilite prin criteriile de calificare si selectie sau demonstrarea conformitatii ofertei cu cerintele solicitate. Prin urmare, solicitarea de clarificari este subordonata prevederilor documentatiei de atribuire, neputand adauga la cerintele deja stabilite prin aceasta. Cu alte cuvinte, comisia de evaluare nu este indreptatita sa solicite ofertantilor clarificari ce nu isi gasesc corespondent in cerintele documentatiei de atribuire, pentru a crea in mod artificial premisele respingerii acestora.
Din jurisprudenta Consiliului in materie de solicitari de clarificari excesive si abuzive, spicuim un exemplu interesant. O autoritate contractanta a solicitat in completarea listei privind principalele utilaje, echipamente, mijloace fixe si laboratoare propuse ca fiind necesare pentru prestarea serviciilor de transport, detalierea modului in care se va asigura prestarea serviciilor cu utilajele prezentate in oferta.
Analizand modul de elaborare a cerintei de calificare, Consiliul a retinut faptul ca aceasta a dorit prezentarea exclusiv a unei declaratii referitoare la echipamentele tehnice, respectiv Formularul F14, fara sa impuna vreo alta cerinta cumulativa, cum ar fi detalierea modului in care se va asigura prestarea serviciilor. Astfel, C.N.S.C. a constatat ca autoritatea contractanta a elaborat o cerinta simplista/generalista, ofertantul a depus documentele de calificare in conformitate cu cerintele din documentatia de atribuire, iar autoritatea contractanta a dat dovada de un formalism exagerat, conducand astfel la modificarea cerintei de calificare stabilite in documentatia de atribuire.
O a doua limitare pe care o cunoaste in mod firesc dreptul de a solicita clarificari se regaseste la alin. (2) al art. 201. In cazul in care solicita clarificari/completari, autoritatea contractanta trebuie sa aiba grija sa nu determine aparitia unui avantaj evident in favoarea unui ofertant/candidat.
Remediul aflat la dispozitia ofertantilor
Impotriva unei solicitari de clarificari formulate in mod abuziv sau a respingerii ofertelor pentru ambiguitati ce ar fi putut fi lamurite, operatorii economici pot formula contestatie in termenul legal.
In ipoteza formularii contestatiei impotriva solicitarii de clarificari, obligatia ofertantului de a transmite raspunsul sau la clarificare in termenul stabilit de autoritatea contractanta nu subzista. Sanctiunea corespunzatoare constand in respingerea ofertei ca neconforma pentru lipsa raspunsului la clarificari prevazuta de art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 nu este, asadar, aplicabila. In acelasi sens este si practica C.N.S.C., conform careia operatorul economic devine debitorul obligatiei de a raspunde solicitarii de clarificari in masura in care nu a atacat-o cu contestatie.
In pofida celor de mai sus, exista insa si autoritati contractante care “profita” de astfel de contestatii pentru a respinge ofertele contestatoarelor ca neconforme in temeiul art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006. Apreciem un asemenea comportament al autoritatilor contractante drept inadmisibil, in cazul transmiterii clarificarilor de catre ofertant nemaijustificandu-se formularea contestatiei. In definitiv, legalitatea unei solicitari de clarificari nu se raporteaza la posibilitatea ofertantului de a formula un raspuns fata de aceasta, ci la prevederile documentatiei de atribuire.
Sursa: Wall Street
.
Coordonata de conf. univ. dr. Dan Sova, editia a 7-a a lucrarii cuprinde cele mai importante acte din domeniu, de un real folos atat practicienilor, cat si publicului larg.
Dintre acestea, mentionam: O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii si Normele metodologice de aplicare; O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica si Normele metodologice de aplicare; O.U.G. nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. Lucrarea contine ultimele modificari aduse in materie prin O.U.G. nr. 35/2013, precum si note sau corelatii legislative cu acte normative relevante.
.
.
