CJUE: Bonificatia pentru copil constituie o prestatie familiala in sensul Regulamentului nr. 1408/71

Pe 24 octombrie Curtea de Justitie a Uniunii Europene a publicat hotararea in cauza Caisse nationale des prestations familiales impotriva Salim Lachheb si Nadia Lachheb, rezidenti francezi, dintre care unul lucreaza in Luxemburg, iar celalalt in Franta, privind o decizie a CNPF de a include o prestatie denumita „bonificatie pentru copil” in baza de calcul destinata determinarii valorii prestatiilor familiale care urmau sa fie platite domnului si doamnei Lachheb de catre statul luxemburghez.

Cadrul juridic

Dreptul Uniunii

3 Primul, al cincilea, al optulea si al zecelea considerent ale Regulamentului nr. 1408/71 au urmatorul cuprins: „intrucat dispozitiile de coordonare a legislatiilor nationale de securitate sociala se inscriu in cadrul liberei circulatii a lucratorilor care sunt cetateni ai statelor membre si trebuie sa contribuie la imbunatatirea nivelului lor de viata si a conditiilor de angajare a acestora; […] intrucat este necesar, in cadrul acestei coordonari, sa se garanteze, in interiorul Comunitatii, egalitatea de tratament, in conformitate cu diferitele legislatii nationale, pentru lucratorii care locuiesc in statele membre, persoanele aflate in intretinerea lor, precum si urmasii acestora; […] intrucat este necesar ca lucratorii salariati si cei care desfasoara activitati independente care se deplaseaza in interiorul Comunitatii sa fie cuprinsi in regimul de securitate sociala al unui singur stat membru, pentru a se evita suprapunerea legislatiilor nationale aplicabile si complicatiile care ar putea rezulta din aceasta situatie; […] intrucat, pentru a garanta in fapt egalitatea de tratament a tuturor lucratorilor ocupati pe teritoriul unui stat membru, este bine sa se stabileasca ca legislatia aplicabila este, ca regula generala, legislatia statului membru pe teritoriul caruia persoana in cauza isi desfasoara activitatea salariata sau independenta”.

4 Art. 1 din acest regulament enunta definitiile aplicabile in cadrul acestuia.

5 Art. 1 lit. (u) din regulamentul mentionat prevede: (i) prestatii familiale inseamna toate prestatiile in natura sau in numerar menite sa acopere cheltuielile familiale in temeiul dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. (h), cu exceptia alocatiilor speciale pentru nou-nascuti sau de adoptie mentionate in anexa II; (ii) indemnizatii familiale inseamna prestatiile periodice in numerar acordate exclusiv in functie de numarul si, daca este cazul, varsta membrilor de familie.”

6 Art. 3 alin. (1) din acelasi regulament prevede: „Sub rezerva dispozitiilor speciale ale prezentului regulament, persoanele carora li se aplica prezentul regulament au aceleasi obligatii si se bucura de aceleasi avantaje prevazute de legislatia oricarui stat membru ca si cetatenii acelui stat.”

7 Potrivit art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul nr. 1408/71, acesta se aplica tuturor legislatiilor referitoare la urmatoarele domeniile de securitate sociala privind prestatii familiale.

8 In temeiul art. 4 alin. (2), acest regulament se aplica tuturor regimurilor generale si speciale de securitate sociala, contributive sau necontributive, precum si regimurilor privind obligatiile angajatorului sau ale armatorului in ceea ce priveste prestatiile prevazute la alin. (1).

9 Art. 5 din regulamentul mentionat are urmatorul cuprins:

„Statele membre specifica legislatia si regimurile mentionate la art. 4 alineatele (1) si (2), prestatiile speciale necontributive mentionate la art. 4 alin. (2a), prestatiile minime mentionate la art. 50 si prestatiile prevazute la articolele 77 si 78 in declaratii care trebuie notificate si publicate conform art. 97.”

10 Intitulat „Reguli generale”, art. 13 din acelasi regulament prevede: „(1) Sub rezerva art. 14c si 14f, persoanele carora li se aplica prezentul regulament fac obiectul legislatiei unui singur stat membru. Legislatia respectiva este stabilita in conformitate cu dispozitiile prezentului titlu. (2) Sub rezerva art. 14-17: (a) persoana care desfasoara o activitate salariata pe teritoriul unui stat membru se supune legislatiei statului respectiv chiar daca isi are domiciliul pe teritoriul altui stat membru sau daca intreprinderea sau angajatorul la care persoana este incadrata isi are sediul social sau adresa pe teritoriul altui stat membru; […]”

11 Art. 73 din Regulamentul nr. 1408/71 prevede: „Lucratorul salariat sau lucratorul care desfasoara o activitate independenta aflat sub incidenta legislatiei unui stat membru are dreptul, in ceea ce priveste membrii de familie care au resedinta intr-un alt stat membru, la prestatiile familiale prevazute de legislatia primului stat, ca si cum ar avea resedinta in acel stat, sub rezerva dispozitiilor anexei VI.”

12 Art. 76 din acest regulament are urmatorul cuprins: „(1) In cazul in care, pe durata aceleiasi perioade, pentru acelasi membru de familie si in temeiul desfasurarii unei activitati profesionale, prestatiile familiale sunt prevazute de legislatia statului membru pe al carui teritoriu membrii de familie au resedinta, dreptul la prestatii familiale datorate in conformitate cu legislatia unui alt stat membru, daca este cazul in temeiul art. 73 sau 74, se suspenda pana la cuantumul prevazut de legislatia primului stat membru.
(2) Daca o cerere pentru prestatii nu este facuta in statele membre pe al caror teritoriu au domiciliul membrii de familie, institutia competenta a celuilalt stat membru poate aplica dispozitiile alineatului (1), ca si cum prestatiile ar fi acordate in primul stat membru.”

13 Art. 7 alineatele (1) si (2) din Regulamentul nr. 1612/68 prevede:
„(1) Lucratorul resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat diferit, pe teritoriul celorlalte state membre, fata de lucratorii nationali, pe criterii de cetatenie, in ceea ce priveste conditiile de incadrare in munca si de munca si, in special, in ceea ce priveste remunerarea, concedierea si, in cazul in care ramane fara un loc de munca, reintegrarea profesionala si reangajarea.
(2) Acesta beneficiaza de aceleasi avantaje sociale si fiscale ca si lucratorii nationali.”

14 Art. 10 alin. (1) din Regulamentul (CEE) nr. 574/72 al Consiliului din 21 martie 1972 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1408/71 (JO L 74, p. 1, Editie speciala, 05/vol. 1, p. 74), in versiunea modificata si actualizata prin Regulamentul nr. 118/97 (denumit in continuare „Regulamentul nr. 574/72”), prevede:
„(a) Dreptul la prestatii sau alocatii familiale datorate in temeiul legislatiei unui stat membru, conform careia dobandirea dreptului la aceste prestatii sau alocatii nu este subordonata unor conditii de asigurare, activitate salariata sau independenta, se suspenda atunci cand, in cursul aceleiasi perioade si pentru acelasi membru de familie, sunt datorate prestatii numai in temeiul legislatiei nationale a altui stat membru sau prin aplicarea art. 73, 74, 77 sau 78 din [Regulamentul nr. 1408/71], pana la concurenta sumei prestatiilor respective.
(b) Cu toate acestea, daca se exercita o activitate profesionala sau comerciala pe teritoriul primului stat membru: (i) In cazul prestatiilor datorate fie numai in temeiul legislatiei nationale a altui stat membru, fie in temeiul art. 73 sau 74 din regulament persoanei indreptatite sa primeasca prestatiile familiale sau persoanei careia urmeaza sa-i fie acordate acestea, dreptul la prestatiile familiale datorate fie numai in temeiul legislatiei nationale a acelui alt stat membru, fie in temeiul art. mentionate anterior se suspenda pana la concurenta sumei prestatiilor familiale prevazute de legislatia statului membru pe al carui teritoriu are resedinta membrul de familie. Prestatiile platite de statul membru pe al carui teritoriu are resedinta membrul de familie sunt suportate de statul membru respectiv; […]”

15 Trebuie aratat, pe de o parte, ca Regulamentul nr. 1408/71 a fost inlocuit de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala (JO L 166, p. 1, Editie speciala, 05/vol. 7, p. 82) si, pe de alta parte, ca Regulamentul nr. 574/72 a fost inlocuit de Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere in aplicare a Regulamentului nr. 883/2004 (JO L 284, p. 1), aceste noi regulamente fiind aplicabile de la 1 mai 2010, conform art. 91 din Regulamentul nr. 883/2004 si art. 97 din Regulamentul nr. 987/2009. Avand in vedere insa momentul faptelor in discutie in litigiul principal, acestea sunt guvernate de Regulamentul nr. 1408/71 si de Regulamentul nr. 574/72.

Dreptul luxemburghez

16 Legea din 21 decembrie 2007 de introducere a Legii privind bonificatia pentru copil (Mémorial A 2007, p. 3949) a modificat incepand din anul 2008 sistemul reducerii de impozit in beneficiul persoanelor cu copii prevazut de reglementarea luxemburgheza. Art. 5 din legea mentionata, care face parte din titlul II din aceasta, prevede: „Se introduce Legea din 21 decembrie 2007 privind bonificatia pentru copil.

Articolele din legea citata au urmatorul cuprins: «Art. 1. Pentru fiecare copil care locuieste fie la domiciliul comun al tatalui si al mamei sale, fie la domiciliul tatalui sau al mamei sale, care asigura singur educatia si ingrijirea copilului, si pentru care exista dreptul la alocatii familiale potrivit art. 1 din Legea modificata din 19 iunie 1985 privind alocatiile familiale si crearea Caisse nationale des prestations familiales [(Mémorial A 1985, p. 680)], se acorda o bonificatie pentru copil cu titlul de bonificatie din oficiu aferenta reducerii de impozit prevazute la art. 122 din Legea modificata din 4 decembrie 1967 privind impozitul pe venit.
Art. 2. Bonificatia pentru copil este stabilita la 922,5 [euro] pe an. Aceasta se plateste in cursul anului fiscal la care se raporteaza potrivit modalitatilor care urmeaza sa fie stabilite prin regulamentul Marelui Ducat vizat la art. 6. Plata se efectueaza de catre [CNPF] cu efect liberator catre titularul alocatiilor familiale stabilit la art. 5 primul si al patrulea paragraf sau, in cazul copilului caruia i se asigura educatia si cresterea de catre unul dintre parinti singur, catre parintele titular prevazut la art. 5 al doilea paragraf prima teza din Legea modificata din 19 iunie 1985 privind alocatiile familiale si crearea Caisse nationale des prestations familiales, odata cu plata alocatiilor familiale.[…]
Art. 4. Sunt in plus aplicabile in raport cu executarea prezentei legi, cu adaptare terminologica daca este cazul, art. 23 al doilea si al treilea paragraf si articolele 24, 26, 27, 28, 29, 30 si 31 din Legea modificata din 19 iunie 1985 privind alocatiile familiale si crearea Caisse nationale des prestations familiales si art. 208 al patrulea paragraf, art. 273 al cincilea paragraf, art. 276, art. 278 primul si al doilea paragraf, art. 291, art. 292a, art. 302 al patrulea paragraf, articolele 311 si 333, art. 334 primul paragraf din Codul asigurarilor sociale (code des assurances sociales).
Art. 5. Art. 6 primul paragraf prima teza din Legea modificata din 19 iunie 1985 privind alocatiile familiale si crearea Caisse nationale des prestations familiales se completeaza cu „bonificatiei pentru copil”, care se intercaleaza dupa „pentru copii scolari”.
Art. 6. Un regulament al Marelui Ducat poate preciza normele de punere in aplicare a prezentei legi.» […]”

17 Art. 29 din Legea din 19 iunie 1985 privind alocatiile familiale si crearea Caisse nationale des prestations familiales, la care art. 4 din Legea din 21 decembrie 2007 privind bonificatia pentru copil face trimitere in vederea executarii sale, a devenit, in urma intrarii in vigoare a Legii din 13 mai 2008 privind introducerea unui statut unic (Mémorial A 2008, p. 790), art. 317 din Codul securitatii sociale (code de la sécurité sociale). Potrivit art. 29 mentionat: „In toate cazurile, se acorda o singura alocatie de aceeasi natura pentru fiecare copil.

Se prevede prin regulament al Marelui Ducat interzicerea cumularii prestatiilor prevazute in prezenta carte cu cele prevazute in aceleasi scopuri de un sistem nonluxemburghez sau limitarea ei la valoarea alocatiei celei mai mari.”

18 Art. 1 din Regulamentul Marelui Ducat din 19 decembrie 2008 de stabilire a modalitatilor de plata a bonificatiei pentru copil incepand cu anul 2009 (Mémorial A 2008, p. 3305, denumit in continuare „Regulamentul Marelui Ducat din 19 decembrie 2008”), adoptat in executarea art. 6 din Legea din 21 decembrie 2007 privind bonificatia pentru copil, prevede: „Incepand de la 1 ianuarie 2009, bonificatia pentru copil se plateste in transe lunare de 76,88 [euro] pentru fiecare copil si pentru fiecare luna in cursul careia pentru copilul beneficiar vizat la art. 1 din Legea din 21 decembrie 2007 privind bonificatia pentru copil exista dreptul la alocatiile familiale integrale. […] Prin exceptie de la primul paragraf, bonificatia este inclusa in suplimentul diferential pana la concurenta unei sume de 76,88 [euro] pentru fiecare copil si pentru fiecare luna in cursul careia pentru copilul beneficiar exista dreptul la prestatii familiale diferentiale acordate pentru o afiliere obligatorie [la] sistemul de securitate sociala din Luxemburg. Suplimentul diferential este platit anual sau semestrial in urma prezentarii unei dovezi de plata a prestatiilor nonluxemburgheze obtinute in cursul perioadei de referinta. Plata bonificatiei se efectueaza potrivit acelorasi modalitati ca si alocatiile familiale.”

Litigiul principal si intrebarile preliminare

19 Domnul si doamna Lachheb locuiesc impreuna cu copiii lor la Mondelange (Franta). Reiese din dosarul prezentat Curtii, pe de o parte, ca domnul Lachheb desfasoara o activitate salariata in Luxemburg, iar sotia sa lucreaza in Franta si, pe de alta parte, ca domnul si doamna Lachheb au dreptul, in temeiul reglementarii luxemburgheze, la plata unui „supliment diferential” de catre CNPF, al carui cuantum corespunde diferentei dintre prestatiile familiale la care au dreptul din partea statului in care domnul Lachheb este angajat, respectiv Marele Ducat al Luxemburgului, si cele pe care le pot solicita de la statul lor de rezidenta, respectiv Republica Franceza.

20 In urma opozitiei formulate de domnul si de doamna Lachheb, comitetul director al CNPF a confirmat o decizie a presedintelui acesteia din urma care, incepand din luna aprilie 2009, a luat in considerare bonificatia pentru copil datorata domnului si doamnei Lachheb in conformitate cu reglementarea luxemburgheza pentru calculul suplimentului diferential prevazut la art. 1 al doilea paragraf din Regulamentul Marelui Ducat din 19 decembrie 2008.

21 In urma actiunii introduse de domnul si de doamna Lachheb, Conseil arbitral de la sécurité sociale (Consiliul Arbitral al Securitatii Sociale) a reformat aceasta decizie, prin hotararea din 7 februarie 2011, refuzand, in temeiul art. 95 din Constitutie, sa aplice Regulamentul Marelui Ducat din 19 decembrie 2008, in considerarea neconformitatii sale cu Legea din 21 decembrie 2007 privind bonificatia pentru copil, intrucat aceasta lege garanteaza ca reducerile de impozit in beneficiul persoanelor cu copii pentru care exista dreptul la alocatiile familiale se acorda sub forma bonificatiilor pentru copil, cu titlu de bonificatie din oficiu. Conseil arbitral a declarat ca domnul si doamna Lachheb aveau dreptul in continuare, incepand cu luna aprilie 2009, la bonificatia pentru copil prevazuta cu titlu de bonificatie din oficiu aferenta reducerii impozitului.

22 CNPF a atacat cu recurs aceasta hotarare la instanta de trimitere, invocand cinci motive, dintre care primele trei se intemeiaza pe incalcarea, pe neaplicarea, pe aplicarea incorecta sau pe interpretarea eronata a art. 1 lit. (u) pct. (i), a art. 3 alin. (1), a art. 4 alin. (1) lit. (h) si a art. 76 alin. (1) din Regulamentul nr. 1408/71, precum si a art. 10 din Regulamentul nr. 574/72.

23 Instanta de trimitere observa ca bonificatia pentru copil prevazuta de reglementarea luxemburgheza este considerata de aceasta o prestatie familiala careia i se aplica normele privind interzicerea cumulului prevazute in aceasta materie.

24 Potrivit instantei mentionate, mecanismul suplimentului diferential, preluat din dreptul Uniunii si la care se refera Regulamentul Marelui Ducat din 19 decembrie 2008, este relevant in cazul in care se aplica unei prestatii calificate drept prestatie familiala in sensul art. 1 lit. (u) pct. (i) si al art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul nr. 1408/71. In schimb, daca mecanismul suplimentului diferential se aplica in cazul unor avantaje care nu constituie prestatii de securitate sociala in sensul regulamentului mentionat, aceasta aplicare, care ar avea ca efect privarea unei parti a lucratorilor frontalieri care se deplaseaza din alte state membre in Luxemburg pentru a desfasura o activitate profesionala de plata integrala a bonificatiei pentru copil, in timp ce aceasta ar fi acordata integral lucratorilor care locuiesc in Luxemburg, ar risca sa constituie o masura discriminatorie in sensul art. 7 din Regulamentul nr. 1612/68, al art. 18 TFUE si 45 TFUE, precum si al art. 3 din Regulamentul nr. 1408/71.

25 Intrucat are dubii legate de calificarea drept prestatie familiala in sensul art. 1 lit. (u) pct. (i) si al art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul nr. 1408/71 a unei prestatii precum bonificatia pentru copil prevazuta de reglementarea luxemburgheza, Cour de cassation a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:
„1) O prestatie precum cea prevazuta de Legea din 21 decembrie 2007 privind bonificatia pentru copil constituie o prestatie familiala in sensul art. 1 lit. (u) pct. (i) si al art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul [nr. 1408/71]?
2) In cazul unui raspuns negativ la prima intrebare, articolele 18 [TFUE] si 45 [TFUE], art. 7 din Regulamentul [nr. 1612/68] sau art. 3 din Regulamentul [nr. 1408/71] se opun unei reglementari nationale de tipul celei in discutie in actiunea principala, in temeiul careia acordarea unei prestatii precum cea prevazuta de Legea din 21 decembrie 2007 privind bonificatia pentru copil lucratorilor care isi desfasoara activitatea profesionala pe teritoriul statului membru in cauza si locuiesc impreuna cu membrii familiei lor pe teritoriul unui alt stat membru este suspendata pana la concurenta cuantumului prestatiilor familiale prevazute pentru membrii familiei lor de legislatia statului membru de resedinta, reglementarea nationala impunand aplicarea in cazul prestatiei respective a interdictiilor de cumulare a prestatiilor familiale prevazute la art. 76 din Regulamentul [nr. 1408/71] si la art. 10 din Regulamentul [nr. 574/72]?ˮ

Cu privire la intrebarile preliminare

Cu privire la prima intrebare

26 Prin intermediul primei intrebari, instanta de trimitere urmareste sa afle daca art. 1 lit. (u) pct. (i) si art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul nr. 1408/71 trebuie interpretate in sensul ca o prestatie precum bonificatia pentru copil instituita prin Legea din 21 decembrie 2007 privind bonificatia pentru copil constituie o prestatie familiala in sensul acestui regulament.

27 Trebuie amintit cu titlu introductiv ca, in conformitate cu lit. art. 4 alin. (1) din Regulamentul nr. 1408/71, care mentioneaza expres „legislatiile referitoare la […] domenii de securitate sociala”, domeniul material de aplicare al acestui regulament se extinde la toate legislatiile statelor membre referitoare la domeniile de securitate sociala enumerate la literele (a)-(h) ale aceleiasi dispozitii.

28 In special, Curtea a decis in repetate randuri ca distinctia dintre prestatiile excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului nr. 1408/71 si prestatiile care intra in acest domeniu de aplicare se intemeiaza in esenta pe elementele constitutive ale fiecarei prestatii, in special pe obiectivele sale si pe conditiile sale de acordare, iar nu pe faptul ca o prestatie este sau nu este calificata de o legislatie nationala drept prestatie de securitate sociala (a se vedea Hotararea din 16 iulie 1992, Hughes, C-78/91, Rec., p. I-4839, pct. 14). In plus, Curtea a avut ocazia de a preciza ca nu trebuie considerate ca fiind elemente constitutive pentru clasificarea prestatiilor caracteristicile strict formale (a se vedea Hotararea din 11 septembrie 2008, Petersen, C-228/07, Rep., p. I-6989, pct. 21 si jurisprudenta citata). In consecinta, faptul ca o prestatie este reglementata de dreptul national fiscal nu este decisiv pentru aprecierea elementelor sale constitutive.

29 In vederea acestei aprecieri, trebuie in primul rand sa se examineze daca bonificatia pentru copil, precum cea in discutie in litigiul principal, trebuie considerata drept „prestatie de securitate sociala” in sensul Regulamentului nr. 1408/71.

30 Potrivit unei jurisprudente constante, o prestatie poate fi considerata prestatie de securitate sociala in masura in care aceasta se acorda beneficiarilor independent de orice apreciere individuala si discretionara a nevoilor personale, pe baza unei situatii definite conform prevederilor legale, si se refera la unul dintre riscurile expres enumerate la art. 4 alin. (1) din Regulamentul nr. 1408/71 (a se vedea in special Hotararea din 21 iulie 2011, Stewart, C-503/09, Rep., p. I-6497, pct. 32 si jurisprudenta citata).

31 Astfel cum arata CNPF si Comisia, prestatia in discutie in litigiul principal este, pe de o parte, acordata automat atunci cand exista un copil in intretinere si pentru a compensa cheltuielile legate de ingrijirea acestui copil si corespunde, pe de alta parte, unei sume forfetare atribuite automat, fara legatura cu veniturile sau cu impozitele datorate de solicitant. In consecinta, o prestatie precum cea in discutie in litigiul principal constituie intr-adevar o prestatie de securitate sociala.

32 Pe de alta parte, Curtea a statuat deja ca modul de finantare a unei prestatii este irelevant pentru calificarea acesteia drept prestatie de securitate sociala, dupa cum o dovedeste faptul ca, potrivit art. 4 alin. (2) din Regulamentul nr. 1408/71, prestatiile necontributive nu sunt excluse din domeniul de aplicare al regulamentului mentionat (a se vedea Hotararea Hughes, citata anterior, pct. 21). In acelasi mod, Curtea a avut ocazia de a preciza ca mecanismul juridic la care recurge statul membru pentru a pune in aplicare prestatia nu este relevant pentru calificarea acesteia drept prestatie de securitate sociala (a se vedea in acest sens Hotararea din 15 martie 2001, Offermanns, C-85/99, Rec., p. I-2261, pct. 46).

33 In al doilea rand, trebuie sa se determine chiar natura prestatiei in discutie in litigiul principal. Pentru a distinge intre diferitele categorii de prestatii de securitate sociala, trebuie sa se ia in considerare riscul pe care il acopera fiecare prestatie (Hotararea din 18 iulie 2006, De Cuyper, C-406/04, Rec., p. I-6947, pct. 27).

34 In special, potrivit art. 1 lit. (u) pct. (i) din Regulamentul nr. 1408/71, sintagma „prestatii familiale” inseamna toate prestatiile in natura sau in numerar menite sa acopere cheltuielile familiale. In aceasta privinta, Curtea a statuat ca prestatiile familiale sunt destinate sa ajute din punct de vedere social lucratorii care au cheltuieli familiale, impunand colectivitatii sa participe la cheltuielile respective (a se vedea Hotararea din 4 iulie 1985, Kromhout, 104/84, Rec., p. 2205, pct. 14, precum si Hotararea din 19 septembrie 2013, Hliddal si Bornand, C-216/12 si C-217/12, pct. 54 si jurisprudenta citata)

35 Expresia „sa acopere cheltuielile familiale”, care figureaza la art. 1 lit. (u) pct. (i) din Regulamentul nr. 1408/71, trebuie interpretata in sensul ca urmareste in special o contributie publica la bugetul familial, destinata sa reduca cheltuielile legate de intretinerea copiilor (Hotararea Offermanns, citata anterior, pct. 41, si Hotararea din 7 noiembrie 2002, Maaheimo, C-333/00, Rec., p. I-10087, pct. 25).

36 In cauza principala, trebuie sa se constate, astfel cum subliniaza CPNF si Comisia si cum reiese din dosarul prezentat Curtii, ca bonificatia pentru copil, care este platita pentru fiecare copil aflat in intretinere, reprezinta o contributie publica la bugetul familial destinata sa reduca cheltuielile legate de intretinerea copiilor si, in consecinta, constituie o prestatie familiala, in sensul art. 1 lit. (u) pct. (i) din Regulamentul nr. 1408/71.

37 In aceasta privinta, faptul ca aceasta contributie publica la bugetul familial ia forma unei prestatii in numerar platite in temeiul dreptului fiscal national, iar bonificatia pentru copil are la origine o reducere de impozit in beneficiul persoanelor cu copii nu repune in discutie calificarea drept „prestatie familiala” a unei astfel de prestatii, in temeiul principiilor amintite la pct. 32 din prezenta hotarare.

38 Reiese din ansamblul consideratiilor care preceda ca o prestatie precum bonificatia pentru copil in discutie in litigiul principal constituie o prestatie familiala in sensul art. 1 lit. (u) pct. (i) din Regulamentul nr. 1408/71.

39 Prin urmare, este necesar sa se raspunda la prima intrebare ca art. 1 lit. (u) pct. (i) si art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul nr. 1408/71 trebuie interpretate in sensul ca o prestatie precum bonificatia pentru copil instituita prin Legea din 21 decembrie 2007 privind bonificatia pentru copil constituie o prestatie familiala in sensul acestui regulament.

Cu privire la a doua intrebare

40 Avand in vedere raspunsul dat la prima intrebare, nu este necesar sa se raspunda la a doua intrebare.

Cu privire la cheltuielile de judecata

41 Intrucat, in privinta partilor din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanta de trimitere, este de competenta acesteia sa se pronunteCu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declara:

Art. 1 lit. (u) pct. (i) si art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati, cu lucratorii care desfasoara activitati independente si cu membrii familiilor acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii, in versiunea modificata si actualizata prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 647/2005 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 aprilie 2005, trebuie interpretate in sensul ca o prestatie precum bonificatia pentru copil instituita prin Legea din 21 decembrie 2007 privind bonificatia pentru copil constituie o prestatie familiala in sensul acestui regulament.

.

Va deveni Europa o fortareata? Cum ii diferentiaza normele europene pe cetatenii europeni de cei din afara Europei? Care sunt diferentele dintre libera circulatie a cetatenilor Uniunii Europene si regimul juridic al celor din afara Uniunii Europene? Care sunt drepturile sociale si regimul juridic al prestariilor sociale ale lucratorilor migranti?
Drepturile sociale ale lucratorilor migranti. Fisiere atasate:

Lucrarea de fata, prima de acest gen, va incerca sa raspundă unor astfel de intrebari analizand variate aspecte ale politicii sociale a Uniunii Europene: riscurile sociale, transferul prestatiilor, principiile coordonarii sistemelor de securitate sociala etc., limitandu-se la mobilitatea fortei de munca in cadrul Uniunii Europene si la drepturile sociale de care lucratorii migranti pot beneficia in temeiul reglementarilor Uniunii Europene

.

.