Unele prevederi din Legea educatiei nationale declarate neconstitutionale

In Monitorul Oficial nr. 663/2013 a fost publicata Decizia CC nr. 397 din 1 octombrie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului a dispozitiilor art. 284 alin. (7) si art. 289 alin. (7) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Avocatul Poporului sustine ca textul de lege criticat incalca principiul egalitatii in drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, prin impunerea conditiei renuntarii la pensie pe perioada in care personalului didactic ii este recunoscuta calitatea de titular.

Se arata ca dispozitiile art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice instituie principiul egalitatii, prin care se asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege. In acelasi sens sunt si prevederile art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, care, referindu-se la posibilitatea cumularii pensiei cu salariul, arata ca de aceasta beneficiaza toti pensionarii pentru limita de varsta. Tot astfel, Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International stabileste in art. 17 ca pot cumula pensia cu salariul in conditiile prevazute de acelasi articol „beneficiarii dreptului la pensie apartinand atat sistemului public de pensii, cat si sistemelor neintegrate sistemului public care realizeaza venituri din salarii sau, dupa caz, asimilate salariilor […]“.

Se conchide ca, din analiza textelor legale mentionate, rezulta ca personalul didactic este participant la sistemul public de pensii, beneficiaza de pensie apartinand acestui sistem si, in consecinta, trebuie sa se bucure de un tratament nediscriminatoriu in raport cu ceilalti pensionari in ceea ce priveste drepturile si obligatiile sale. De asemenea, personalul didactic nu reprezinta o categorie socioprofesionala aflata intr-o situatie obiectiv diferita in ceea ce priveste conditiile de munca si pensionare ori din alte puncte de vedere care sa justifice instituirea unui tratament juridic diferit in raport cu ceilalti pensionari. Cu toate acestea, textul de lege criticat impune personalului didactic care a avut calitatea de titular si care nu a depasit cu 3 ani varsta de pensionare sa renunte la pensie pe perioada in care ramane titular, indiferent de cuantumul pensiei, atat timp cat ceilalti pensionari care si-au desfasurat activitatea profesionala inainte de pensionare si lucreaza dupa pensionare in alte domenii nu au obligatia de a renunta la pensie pe perioada in care lucreaza in sectorul public, daca pensia nu depaseste nivelul salariului mediu brut pe economie. Un astfel de tratament distinct nu are o justificare obiectiva si rezonabila, specificul activitatii didactice din invatamantul preuniversitar neputand reprezenta un temei pentru adoptarea in mod discriminatoriu a unor reglementari privind cumulul pensiei cu salariul.

Se subliniaza contextul si ratiunea introducerii normei criticate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor masuri in domeniul invatamantului si cercetarii, precum si in ceea ce priveste plata sumelor prevazute in hotarari judecatoresti devenite executorii in perioada 1 ianuarie–31 decembrie 2013, respectiv „perturbarile determinate de imposibilitatea punerii in aplicare a unora dintre prevederile Legii educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, perturbari ce sunt de natura a altera procesul educational, ca urmare a imposibilitatii asigurarii personalului didactic calificat in invatamantul preuniversitar“. Se concluzioneaza ca, „avand in vedere scopul urmarit de legiuitor atunci cand a adoptat reglementarea criticata, impunerea conditiei renuntarii la pensie pe perioada in care personalul didactic ramane titular apare cu atat mai putin justificata“.

In cuprinsul sesizarii se mai arata si ca „acelasi rationament ar putea fi urmat in cazuri similare si pentru invatamantul universitar“, cu trimitere la dispozitiile art. 289 alin. (7) din acelasi act normativ.

Curtea a retinut ca normele criticate in prezenta cauza sunt discriminatorii, intrucat permit recunoasterea calitatii de titular in invatamant de catre consiliul de administratie si, respectiv, senatul universitar, intr-o alta modalitate decat concursul, la care sunt obligate sa se supuna toate celelalte persoane care vor sa acceada pe posturile didactice ca titulari. In fapt, prevederile legale criticate permit consiliilor de administratie ori senatelor sa confere calitatea de titulari unor cadre didactice care au statutul de pensionari. De asemenea, prin reglementarea confuza, se creeaza dificultati in planul interpretarii si aplicarii.

Ca atare, a decis, cu unanimitate de voturi, ca dispozitiile art. 284 alin. (7) si art. 289 alin. (7) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 sunt neconstitutionale, incalcand prevederile art. 1 alin. (3) si (5), precum si ale art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Constatarea neconstitutionalitatii solutiei legislative consacrate de textele legale criticate, respectiv a instituirii posibilitatii recunoasterii calitatii de titular in invatamant a personalului didactic pensionat, determina ca examinarea conditiilor pe care aceleasi texte le impun pentru dobandirea acestui statut (renuntarea la pensie, la care face referire critica de neconstitutionalitate) sa ramana fara obiect.