Un nou tip de obiect: cererea de consfintire a intelegerii partilor din acordul de mediere

.

.

.

.

Cristi Danilet
Judecator, membru CSM

Un nou tip de cerere adresata instantelor judecatoresti creeaza anumite dificultati de natura administrativa in randul instantelor. Acordul de mediere obtinut extraprocesual, care poate fi supus verificarii de catre instanta. Cum ECRIS inca nu a fost modificat pentru a se putea inregistra fara probleme o astfel de cerere, unele instante solicita partilor mediate sa introduca mai intai cerere de chemare in judecata si apoi sa depuna acordul de mediere deja incheiat. Pana la modificarea pe care o va face comisia comuna MJ-CSM, unele instante au gasit solutii temporare pentru inregistrarea unor astfel de cereri (de exemplu, ca procedura necontencioasa). Prin studiul de mai jos, am identificat argumentele care demonstreaza ca de la 1 octombrie 2012 avem un nou tip de cerere care poate fi solutionata de Judecatoriile din Romania.

Temeiul legal

Initial, art. 59 din Legea 192/2006 prevedea ca intelegerea partilor poate fi supusa incuviintarii instantei de judecata, dupa procedura specifica emiterii hotararilor de expedient. Urmare a modificarilor aduse prin Legea nr. 115/2012, art. 59 alin 2 arata ca partile se pot infatisa la instanta judecatoreasca pentru a cere sa se dea o hotarare care sa consfinteasca intelegerea lor (consfintire=confirmare, validare, legalizare). Legea precizeaza ca este o procedura de incuviintare a intelegerii partilor (incuviintare=a permite, a aproba), ca hotararea care se da in camera de consiliu constituie titlu executoriu si ca este este hotarare de expedient.

Inca un alt temei legal si taxele

Prin Legea 115/2012, s-a introdus in legea medierii art. 592 care prevede ca „Cererea adresata instantei privind pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor rezultata din acordul de mediere se taxeaza potrivit legii”.

Legea la care se face trimitere este in prezent OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Conform art. 11 alin. 1 se taxeaza cu 20 lei cererile prin care partile solicita instantei pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor, inclusiv cand este rezultata din acordul de mediere — 20 lei; in cazurile in care intelegerea sau acordul de mediere priveste transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la aceasta suma se adauga 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru actiunea in revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. in cazui in care intelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixa se adauga 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5.

Interpretare

Art. 59 din legea medierii face parte din Sectiunea a 4-a „Inchiderea procedurii de mediere” a Cap.V „Procedura de mediere” din lege. Aceasta precede Sectiunii a 5-a „Medierea in cazul unui litigiu pe rolul instantelor de judecata”. De aici, potrivit regulilor de interpretare sistematica, rezulta ca procedura de consfintire a intelegerii cuprinsa in acordul de mediere nu priveste o cauza inregistrat deja pe rolul instantei. Desigur, si in acest din urma caz poate interveni un acord de mediere, dar acesta va fi guvernat de regulile de la art. 601-63 (mediere procesuala). Dar in cazul analizat de noi este vorba de o cerere distincta de existenta unui litigiu judiciar (survenita asadar in urma unei medieri extraprocesuale).

Procedura de solutionare a cererii

Coreland art. 59 din legea medierii si ale art 441 noul C.proc.civ cu dispozitiile din art.438-440 noul C.proc.civ, rezulta ca procedura este una sumara, constand in urmatoarele:

– dupa finalizarea medierii prin acord, partile formuleaza „cerere de consfintire intelegere din acord mediere”, anexeaza acordul de mediere (inclusiv in format electronic), achita taxa de timbru;
– documentatia se depune la registratura Judecatoriei;
– cererea se inregistreaza, se distribuie aleatoriu si se prezinta de indata judecatorului desemnat (art. 87 alin 51 din ROI);
– nu se face procedura de regularizare a cererii de chemare in judecata si nu se fixeaza termen de judecata (ca la procedura contencioasa), ci se stabileste ora si eventual o alta zi in care partile vor fi chemate la instanta;
– ambele partile se prezinta la judecator, personal sau prin reprezentant;
– procedura are loc in camera de consiliu: judecatorul verifica daca la momentul incheierii acordului de mediere (nu al prezentarii partilor in fata sa) s-au respectat conditiile prevazute de lege pentru inchierea acordului;
– daca mai trebuie depuse acte sau aduse lamuriri, judecatorul poate invita partile la o alta data, tinand insa seama de celeritatea procedurii;
– daca hotararea este de admitere a cererii partilor, instanta consfinteste intelegerea lor conform acordului de mediere, iar dispozitivul hotararii va cuprinde continutul acordului;
– daca hotararea este de respingere a cererii partilor, acordul ramane valabil ca inscris sub semnatura privata, dar fara a constitui titlu executoriu;
– hotararea poate fi atacata, pentru motive procedurale, numai cu recurs la Tribunal.

Este de remarcat ca, desi procedura pare (cel putin) a fi necontencioasa, legea nu trimite la dispozitiile „Procedurii necontencioase judiciare” din Cartea a III-a din Codul de procedura civila.

Asemanari intre medierea procesuala si cea extraprocesuala

– acordul de mediere rezultat in urma oricarei dintre cele doua proceduri poate fi supus verificarii de catre instanta la cererea partilor;
– procedura de prezentare la notar sau la instanta este obligatorie pentru constituirea, modificarea sau stingerea oricarui drept real imobiliar, partaje, cauze succesorale si in toate situatiile in care legea impune, sub sanctiunea nulitatii, indeplinirea unor conditii de fond si de forma (conditie ad validitatem);
– intotdeauna se vor prezenta la instanta si nu la notar acordurile de mediere incheiate de parti, in cauzele/conflictele ce au ca obiect exercitiul drepturilor parintesti, contributia parintilor la intretinerea copiilor si stabilirea domiciliului copiilor (art 64 alin 11 lege);
– procedura este cea specifica emiterii hotararii de expedient (art 438-440 Cpciv);
– cererea se solutioneaza in camera de consiliu (cu exceptia situatiei in care acordul de mediere procesuala se depune chiar la termenul de judecata);
– instanta consfinteste intelegerea din acord, atat in primul caz (art. 438 alin.1 C.proc.civ), cat si in al doilea (art. 59 alin.2 legea medierii) – cred ca nu sunt proprii formulele „ia act” sau „valideaza”;
– in ambele cazuri hotararea constituie titlu executoriu;
– partea din dispozitivul hotararii care preia continutul acordului de mediere nu poate fi publicat pe portalul instantelor, iar hotararea nu va fi publicata de ROLLI (hot.CSM nr 884/2013)
– in cazul in care legea impune indeplinirea conditiilor de publicitate, notarul public sau instanta de judecata va solicita inscrierea contractului autentificat, respectiv a hotararii judecatoresti in Cartea Funciara;
– calea de atac este recursul.

Diferente dintre medierea procesuala si cea extraprocesuala

– prima presupune un dosar aflat pe rolul instantei, cealalalta este independenta de un litigiu judiciar;
– in primul caz e vorba de „partile litigiului”, in al doilea de „partile acordului” (totusi, prin Legea nr. 76/2012, in mod inexplicabil, dispare cuvantul „acordului”, introdus in aceasta sintagma prin Legea 115/2012);
– in primul caz pentru inregistrarea cererii de chemare in judecata se achita taxa de timbru obisnuita si la cererea partilor aceasta se poate restitui (nu si pentru transferul dreptului de proprietate si/sau constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, si o cauza succesorala pentru care nu s-a eliberat certificatul de mostenitor), in al doilea caz se achita o taxa fixa (cu exceptiile aratate pentru transfer dr.reale imobiliare si partaj), unde nu se restituie;
– prima se finalizeaza cu o hotarare prin care se pune capat total sau partial cauzei litigioase, a doua este doar o procedura de verificare;
– in primul caz procedura de informare este obligatorie si pentru anumite cauze nedepunerea dovezii ca a fost urmata procedura de informare se sanctioneaza cu inadmisibilitatea cererii de chemare in judecata, in al doilea caz nu se pune aceasta problema;
– in primul caz judecata se poate suspenda, in al doilea caz nu se pune acesta problema;
– in primul caz acordul de mediere se depune la instanta (judecatorie, tribunal, curte de apel, instanta suprema) care a fost investita cu solutionarea cauzei, in al doilea caz competenta apartine intotdeauna Judecatoriei si, teritorial, este alternativa: fie cea in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul oricare dintre parti, fie cea in a carei circumscriptie se afla locul unde a fost incheiat acordul de mediere;
-in primul caz mediatorul este obligat sa transmita instantei acordul de mediere si procesul-verbal de incheiere a medierii in original si in format electronic, in al doilea caz se va inainta de catre parti acordul de mediere in original (eu sugerez si in format electronic).