CSM a admis cererea de aparare a independentei sistemului judiciar in legatura cu declaratiile lui C.V. Tudor
In sedinta din data de 19 noiembrie 2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat Raportul Inspectiei Judiciare avand ca obiect apararea independentei sistemului judiciar, intocmit ca urmare a sesizarii acesteia de catre Plenul CSM.
Prin Hotararea nr. 1034/19.09.2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus sesizarea Inspectiei Judiciare in vederea efectuarii verificarilor prevazute de lege, referitoare la afirmatiile domnului europarlamentar Corneliu Vadim Tudor, sustinute la data de 9 septembrie 2013, in Parlamentul European, pentru a se stabili daca declaratia rostita in cadrul acestui for si preluata in mai multe materiale de presa este de natura sa aduca atingere independentei justitiei.
In urma verificarilor efectuate de catre Inspectia Judiciara au rezultat urmatoarele:
Declaratia facuta la data de 9.09.2013 de catre parlamentarul european Corneliu Vadim Tudor, chiar daca nu se precizeaza in mod expres, a vizat atributiile de ancheta si de avocat al poporului recunoscute Parlamentului European, intr-un domeniu atat de important si de sensibil cum este cel al independentei justitiei. Declaratia domnului Corneliu Vadim Tudor este evidentiata pe site-ul oficial al Parlamentului European, respectiv http://www.europarl.europa.eu, fiind preluata ulterior de agentiile de presa. Este evident ca, de pe site-ul oficial al Parlamentului European, toate agentiile de presa romane ori straine pot prelua, analiza si interpreta declaratiile europarlamentarilor alesi sa reprezinte statele membre in aceasta institutie.
Prin alegatiile sale, parlamentarul european Corneliu Vadim Tudor a dorit sa induca ideea ca, in Romania, justitia nu este guvernata de principiul fundamental al legalitatii, cu toate formele sale de aplicare, respectiv „legalitatea incriminarii”, „legalitatea procedurilor judiciare” si „legalitatea condamnarii”, ci de alte reguli care nu au nicio legatura cu statul de drept. Este inacceptabila acreditarea ideii, in cadrul Parlamentului European, potrivit careia justitia romana se afla „in spatele” unor interese ce tin de acapararea unei echipe de fotbal cu performante, slujind astfel unor particulari interesati in inlaturarea unui „real pericol” pentru alte echipe de fotbal, avand in vedere faptul ca George Becali este finantatorul echipei Steaua Bucuresti, care „a trebuit” sa fie inlaturat sa prin „fabricarea” unor dosare penale.
Astfel de declaratii sunt de natura sa creeze suspiciuni in Parlamentul European si ulterior, in intreaga opinie publica europeana – informata de agentiile de presa care preiau declaratiile si sustinerile din cadrul acestui for – cu privire la independenta si impartialitatea judecatorilor si procurorilor romani. Aceste alegatii reprezinta o incercare de a induce opiniei publice europene convingerea ca procurorii romani „inventeaza” lucrari, iar judecatorii romani nu fac altceva decat sa confirme „dosarele inventate”.
Persoana vizata de declaratia parlamentarului european s-a bucurat de prezumtia de nevinovatie, consacrata in art. 23 par. 11 din Constitutia Romaniei, dar si in art. 5/1 din Codul de procedura penala, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti de condamnare definitive si irevocabile. In cazul condamnatului Becali George, cererea de contopire a pedepselor, aflata in recurs pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, vizeaza sanctiuni privative de libertate aplicate prin hotarari definitive ale instantei supreme, in executarea carora persoana in cauza se afla in prezent.
Executarea unei pedepse cu inchisoare presupune anumite privatiuni, atat pe planul libertatii fizice a persoanei condamnate, cat si pe planul exercitarii anumitor drepturi civile decise prin hotarare judecatoreasca definitiva. Aceste consecinte se produc in cazul oricarei persoane condamnate definitiv la o pedeapsa privativa de libertate, nu doar in cazul condamnatului George Becali, prin aplicarea principiului fundamental consacrat in art. 16 din Constitutia Romaniei, potrivit caruia „cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”, dat fiind ca „nimeni nu este mai presus de lege”. Totodata, potrivit art. 52 Cod penal, „pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului”, iar scopul pedepsei il constituie „prevenirea savarsirii de noi infractiuni”. Astfel, scopul pedepsei privative de libertate consta in prevenirea savarsirii de noi infractiuni si „formarea unei atitudini corecte fata de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala”, si nu acela de a impiedica o anumita persoana „sa se ocupe de” afaceri personale. Aceasta impiedicare reprezinta o consecinta a condamnarii definitive, si nu un scop al acesteia!
Articolul 1 par. 4 din Constitutia Romaniei consacra expres principiul separatiei puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. Daca functia si rolul puterii judecatoresti sunt diminuate, statul pierde calitatea de stat de drept cu toate consecintele si implicatiile socio-economice ce decurg din aceasta.
In contextul in care afirmatiile si acuzele provin de la personalitati publice, angrenate in viata politica, aceste afirmatii si acuze dobandesc in mod direct si inevitabil un pronuntat caracter politic.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, analizand aspectele mentionate de Inspectia Judiciara in Raportul sau, a concluzionat ca, prin afirmatii de genul celor sustinute in Parlamentul European de catre un reprezentant al statului roman, este afectata nu numai imaginea unei instante judecatoresti care a pronuntat hotarari judecatoresti definitive ori a unei unitati de parchet care a instrumentat dosarele in faza de urmarire penala, ci si imaginea sistemului judiciar in ansamblul sau.
Intr-un stat de drept, nimeni, cu atat mai mult un reprezentant al puterii politice intr-un for comunitar, nu are dreptul sa extrapoleze nemultumirile proprii, referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra unui intreg sistem judiciar. In masura in care procedeaza astfel, persoana care face aceste afirmatii aduce, inevitabil, atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat, cu consecinta afectarii prestigiului justitiei si, implicit, a independentei si reputatiei profesionale a magistratilor.
Luand in considerare toate aceste aspecte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat ca declaratia publica a domnului Corneliu Vadim Tudor, membru al Parlamentului European, din data de 9 septembrie 2013, este de natura a aduce atingere independentei sistemului judiciar in ansamblul sau si a independentei magistratilor in infaptuirea si realizarea actului de justitie.
Sursa: CSM
