Despre „cupola” care ii protejeaza pe magistrati
Procuror Gheorghe MUSCALU
Vicepresedinte al CSM
- Cum a fost perioada de la alegerea noii echipe pentru anul 2014 a Consiliului, alaturi de domnul presedinte Adrian Bordea?
Dupa cum stiti, potrivit legii, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii se schimba anual. Ne-am propus, atat eu cat si domnul presedinte Bordea, prin proiectele noastre, sa intarim si sa consolidam rolul Consiliul Superior al Magistraturii in calitate sa constitutionala de garant al independentei sistemului judiciar si in acelasi timp, foarte important pentru toti magistratii, judecatori si procurori, incercam sa aducem un echilibru in cadrul sistemului judiciar. in primul rand, un echilibru in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru ca, stiti bine, functioneaza in cele doua sectii, de judecatori si procurori, si de asemenea un echilibru in toata activitatea sistemului judiciar. Consider ca, pornind de la aceste notiuni fundamentale si avand in vedere rolul definitoriu al justitiei in statul de drept si avand in vedere perioada dificila pe care o parcurgem, Consiliul Superior al Magistraturii are un rol foarte important. Acum, raspunzand direct intrebarii dumneavoastra, apreciez foarte mult activitatea profesionala a domnului presedinte Bordea, la fel cum, de altfel, apreciez foarte mult activitatea tuturor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, pentru ca alaturi de experienta pe care acestia o au, totul se grefeaza pe un bagaj puternic de cunostinte profesionale, intrucat altfel nu ar fi fost alesi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Apreciez experienta domnului presedinte si prin prisma faptului ca de multi ani de zile este judecator al inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca a condus diverse colective prin functiile pe care le-a detinut, cea de presedinte de instanta, de presedinte de sectie la inalta Curte de Casatie si Justitiei. Sunt convins ca impreuna, prin obiectivele fixate, obiective pe care va marturisesc ca ni le-am stabilit independent, dar care s-au dovedit a fi in concordanta, vom reusi, pe parcursul anului 2014 si in urmatorii ani cat vom activa in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, sa intarim aceasta institutie si sa transmitem mesajul nostru de incredere in sistemul judiciar catre magistrati si catre societatea civila.
- Cum a fost anul 2013 pentru procurori?
Anul 2013 l-as caracteriza in raport cu ceea ce se poate constata pe o analiza a ultimilor ani. Un an foarte incarcat, un an in care volumul de dosare de solutionat a crescut foarte mult, un an in care volumul dosarelor solutionate, de asemenea, a crescut si, ceea ce e foarte important si am constatat la majoritatea unitatilor unde am fost, a scazut numarul dosarelor ramase in stoc la sfarsitul anului. De asemenea, am remarcat o fermitate a procurorilor in finalizarea urmaririi penale, iar aici as dori sa subliniez cresterea numarului de trimiteri in judecata, de rechizitorii si, implicit, a inculpatilor trimisi in judecata. Totusi nu cred ca ar trebui sa analizam anul 2013 numai prin prisma acestor date statistice deoarece el a fost un an important si din alt punct de vedere. Acea preconizata revizuire a Constitutiei, ale carei etape se realizeaza si in aceasta perioada, intr-un fel sau altul a adus o neliniste fireasca in randul procurorilor, in cadrul Ministerului Public, pentru ca se cunoaste ca in procedura de revizuire au fost vehiculate de mai multe ori idei in sensul ca locul procurorului ar trebui sa fie in alta parte decat este acum si anume in cadrul autoritatii judecatoresti. De aceea, intr-un fel sau altul, va pot spune ca la inceputul anului 2013, pana in iunie, sistemul a fost putin bulversat, iar acest lucru a rezultat foarte clar din intrebarile care mi s-au adresat permanent pe parcusul anului 2013, respectiv daca procurorii mai raman sau nu magistrati. Un sentiment de ingrijorare, o panica generala creata la nivelul procurorilor, panica ce s-a concretizat in primul rand la nivelul auditorilor de justitie sau la cel al procurorilor stagiari care au sustinut examenul de capacitate. Asadar, acestia se indreptau catre zona justitiei optand mai mult pentru functii de judecator si mai putin pentru cele de procuror si se remarca o crestere a numarului de cereri, adresate Consiliului Superior al Magistraturii, de catre procurori, pentru a deveni judecatori in conformitate cu dispozitiile legii. Pentru lamurirea acestei probleme, atat eu cat si colegii mei procurori si judecatori din cadrul sectiei, am transmis un mesaj foarte clar si anume ca rezultatul activitatii de revizuire nu a pus in discutie aceasta problema si este posibil ca noi sa fi interpretat cu usurinta anumite zvonuri, insa in mod clar nu puteam sa ramanem impasibili si sa ne detasam de aceasta problema. in concluzie, eu cred ca a fost un an chiar foarte bun si probabil ca, daca veti analiza in timp rezultatele obtinute de Ministerul Public in ansamblu, de Directia Nationala Anticoruptie sau de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism veti constata ca trendul este, as putea sa spun descrescator pentru indicatorii calitativi si aici ma refer la achitari, restituiri, infirmari si redeschideri.
- Cum poate fi consolidat, din perspectiva dumneavoastra, statutul procurorului? Care ar fi contributia Consiliului din perspectiva de garant al independentei in Justitie? stiu ca aveti in proiect un astfel de obiectiv.
Exista aici doua planuri distincte. in mod normal, legea, asa cum este acum, ne confera destule garantii, noua, procurorilor, de a fi independenti in activitate si, evident, ne pozitioneaza in cadrul autoritatii judecatoresti ca fiind independenti in raport cu celelalte puteri ale statului. in final, fiecare procuror isi ia atata independenta cat doreste sa aiba, dar eu cred ca mecanismele pentru a fi independent exista in fapt, adica in activitatea pe care o desfasoara. Aceasta independenta poate fi intarita si este evident ca exista loc de mai bine. De aceea sunt convins ca legislativul, Ministerul Justitiei, se va apleca asupra propunerilor noastre. in primul rand, prin aceasta procedura de revizuire a Constitutiei, am vrut si dorim in continuare sa eliminam autoritatea ministrului de Justitie asupra procurorilor pentru ca in fond nu cred ca poate vreun procuror sa afirme ca acesta a intervenit in activitatea lui profesionala, in raport cu dosarele pe care le are, constituind o notiune depasita si care lasa loc de interpretari. in al doilea rand, rolul Consiliului este de a apara reputatia profesionala a judecatorilor si procurorilor, fiind o componenta care se regaseste in independenta. Discutand si la nivelul inspectiei judiciare, am insistat ca, prin reactii prompte, orice cerere de aparare a reputatiei si a independentei sistemului judiciar sa poata fi rezolvata cu prioritate inaintea altor probleme curente. De asemenea, cred ca un procuror independent asigura o garantie mult mai puternica in procesul de judecata fata de un judecator care este inamovibil. Cu toate acestea, sunt doua puncte in care, cel putin teoretic, independenta judecatorilor dar mai ales a procurorilor este stirbita sau poate lasa loc de interpretari. in anul 2012 a fost modificata legea, iar potrivit noilor modificari si noii organizari a inspectiei judiciare a fost introdusa acea reglementare prin care ministrul justitiei are capacitatea sa promoveze actiune disciplinara asupra judecatorilor si procurorilor. Dupa parerea mea momentul adoptarii a fost o greseala deoarece, in fapt, ministrul justitiei este un membru al Guvernului, poate fi un om politic si chiar mai mult, face parte dintr-o alta putere, iar atat timp cat avem o inspectie independenta si autonoma aceasta prerogativa de exercitare a actiunii disciplinare trebuie sa fie la indemana inspectiei judiciare. O alta problema vis-a-vis de Ministerul Public este aceea a numirilor din cadrul acestuia, in cazul carora noi am optat pentru o modalitate cel putin similara cu cea de la inalta Curte de Casatie si Justitie. Totusi, odata cu trecerea timpului, prin modificari legislative, prin discutii si prin efortul depus la nivelul Sectiilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta problema se va solutiona. De asemenea, referitor la independenta, reprezinta un foarte mare castig modalitatea in care este organizat si functioneaza la acest moment Consiliul Superior al Magistraturii. Un argument in acest sens il reprezinta cariera magistratului care este total scoasa de sub cupola altei puteri a statului si este lasata la mana unui organism colectiv format doar din judecatori si procurori sau persoane din societatea civila, conform reglementarii componentei plenului. Practic, cariera acestora se deruleaza prin intrarea in sistem si, ulterior, promovari, transferuri, detasari si inclusiv sanctionari. Este un mare avantaj si de aceea cred ca magistratii ar trebui sa fie multumiti, percepand Consiliul Superior al Magistraturii ca una din cele mai bune forme de organizare si de rezolvare a problemelor de administrare a justitiei in Romania.
- Avem de o luna un nou Cod penal si un nou Cod de procedura penala. S-a implicat Consiliul pentru limitarea posibilelor disfunctionalitati in aplicarea noilor Coduri?
Codul penal si Codul de procedura penala nu au fost adoptate pentru a le inlocui pe cele vechi, ci ele au venit dintr-o necesitate. Reglementarile anterioare care nu mai sunt aplicabile de la 1 februarie, erau vechi si au suferit numeroase modificari substantiale pe parcursul trecerii timpului in special dupa anul 1996. Atat Codul penal, cat si cel de procedura penala au fost modificate prin legi speciale ce vizau nu numai partea materiala, cat si cea procedurala.
in prezent, codurile noi au alta filosofie, si nu ma raportez neaparat la faptul ca sunt mai mult sau mai putin moderne, deoarece in aceasta zona a dreptului termenul este relativ raportat la factorii sociali ai fiecarui stat membru al Uniunii Europene, de aceea consider ca ele sunt adaptate perioadei pe care o parcurge societatea romaneasca, deoarece, pana la urma urmei, aplicarea lor sugereaza un raspuns la nevoile societatii de aparare a unor valori sociale. in contextul apartenentei la Uniunea Europeana era imperios necesar avem o legislatie penala si procedural penala apropiata de cea europeana. Noutatea codurilor este parte atat din viata judecatorilor, cat si a procurorilor, si, ca atare, este evident ca orice lege noua ampla lasa loc la interpretari. Eu va asigur ca nivelul de pregatire al judecatorilor si procurorilor din Romania este unul superior si ca nu exista niciun fel de dificultati in a intelege mecanismele noilor coduri si in a le aplica. Disfunctionalitatile pot aparea deoarece sunt necorelari, exista probleme care creeaza greutati in efectuarea urmaririi penale si uneori chiar in zona de judecata. Am facut sesizari catre Ministerul Justitiei ca, prin acte normative sa se incerce o modificare, desi nu substantiala, pentru a nu schimba filozofia noilor coduri, dar pentru a incerca sa eliminam diferente de interpretare dintre procuror si judecator in solutionarea unui dosar, aceste diferente putand cauza intarzieri. Propunerile noastre au fost insusite partial, iar unele chiar au intrat intr-o procedura de modificare legislativa. in consecinta, codurile vor fi modificate, dar acest lucru nu se poate intampla inainte ca aceastea sa fie aplicate, intrucat este necesar sa se constate mai intai ca exista probleme in apararea unei valori sociale sau in modalitatea in care, din punct de vedere procedural, se apara valoarea sociala respectiva sau se duce cauza la bun sfarsit. Au fost sesizate de catre procurori multe probleme, unele rezolvate de cod, iar altele necesitand interventie legislativa. Este adevarat ca aceste coduri trebuie aplicate in litera si spiritul lor, dar sa nu uitam ca rolul judecatorului si al procurorului este acela de a interpreta, stiindu-se cat este de grea crearea unui cod penal sau de procedura penala care sa tinteasca aspectele concrete ale oricarei situatii posibile. Pe baza sistemului judiciar actual, consider ca se pot gasi solutii fara impedimente, iar feedback-ul din teritoriu nu a semnalat disfunctionalitati nerezolvabile de catre magistrati. Nu este exclus totusi ca acestea sa mai apara sau sa fie sesizate, dar datorita inaltei Curti de Casatie si Justitie care detine un rol esential in unificarea jurisprudentei, exista o prevedere speciala de clarificare a chestiunii prealabile de catre aceasta instanta. Totodata, exista un colectiv de procurori la nivelul Ministerului Public, desemnat de procurorul general, ce se ocupa de explicarea problemelor ridicate de procurorii din teritoriu printr-un sistem informatic si anume un e-mail special creat pentru acest lucru. Toate aceste aspecte, coroborate, vor duce la o interpretare cat mai unitara a acestor coduri. Totusi, trebuie sa intelegem ca vor exista negresit interpretari diferite si, dupa cum le-am explicat si colegilor mei din teritoriu, si codurile care au iesit din vigoare, la nivelul anului 2012 lasau loc de interpretari si existau situatii in care, dupa 45 de ani de aplicare, un text era interpretat in diferite modalitati. in concluzie, nu putem avea asteptarea ca un cod nou sa nu lase loc unor astfel de interpretari, insa este clar ca acestea trebuie reduse la minim.
- Si la final, va rog, un mesaj pentru magistratii romani.
Magistratii romani trebuie sa ai aiba incredere in sistemul judiciar din Romania, care a evoluat mai cu seama in ultimii 15 ani extraordinar de mult. De altfel, una dintre primele legi moderne care a aparut in peisajul nostru, al procurorilor, a fost Legea nr. 21/1999 de prevenire si combatere a infractiunilor de spalare a banilor. in acea perioada, foarte putini procurori stiau sau cunosteau ce este spalarea banilor existand doar notiuni teoretice ca ulterior sa fie legiferate si implicit sa apara Legea de combatere a traficului de droguri si de persoane, criminalitate organizata, prevenirea si combaterea terorismului. int-un final toate acestea au condus spre o modernizare a sistemului atat din punct de vedere legislativ, cat si institutional. Asa cum am mentionat, consider ca judecatorii si procurorii trebuie sa aiba incredere in sistem si sa actioneze in asa fel incat sa aplice cat mai bine legea, deoarece, repet, statul de drept nu poate functiona fara un sistem judiciar bine pus la punct si organizat. La acest moment exista toate conditiile pentru acest lucru: un corp de profesionisti judecatori si procurori, o legislatie moderna, institutii moderne create, colaborari si perspective in colaborarea cu multe autoritati ale statelor Uniunii Europene si nu numai. Asadar, rezultatul trebuie sa fie cel asteptat de societate. Sunt convins ca in justitie este pe un trend crescator, ca justitia arata ca isi poate gestiona singura problemele, fara influente din afara, ca se implica si lupta impotriva formelor grave de criminalitate precum si a celor ocazionale, incercand sa fie prompta si sa transmita un semnal pozitiv societatii.
