Conferintele „Dreptul afacerilor”: 10 ani de inovatie si cultura juridica

Gheorghe Piperea	Alexandru Ratoi

.

.
.

.

.
.
.

.
.

Anul acesta, in perioada 9-10 mai, la Facultate de Drept din Bucuresti va fi a zecea editie a Conferintelor Dreptul afacerilor, o editie aniversara. Beneficiind pentru debut de elegantul sprijin al prof. Viorel Ciobanu, decanul de atunci al Facultatii de Drept, avind oportunitatea continuarii cu nelipsitul suport al prof. Flavius Baias, actualul decan, si fiind sustinute de participarea ca speakeri sau ca invitati speciali a unor reputati specialisti ai dreptului afacerilor, romani sau straini, aceste conferinte au „initializat” concepte juridice si au „consolidat” concepte si institutii juridice inedite pentru o practica juridica traditionalista, asa cum era cea din Bucuresti la inceputul anilor 2000.

Efectiv, o serie de concepte juridice au fost „initializate” la Conferintele Dreptul afacerilor in perioada 2005–2014, dintre acestea cele mai importante in plan legislativ si practic fiind: (i) societatea fictiva, cu „detaliile” confuziei de patrimonii, neutralizarii personalitatii juridice si (ne)limitarii raspunderii in dreptul afacerilor; (ii) fractionarea patrimoniului si segregarea creditorilor; (iii) actionarii indirecti (stakeholders); (iv) grupul de societati; (v) grupul de contracte; (vi) terorismul contractual; (vii) procese colective (ca mijloc de lupta impotriva abuzului de putere economica sau administrativa); (viii) supraindatorarea si insolventa simplilor particulari; (ix) too big to let fail.

De asemenea, o serie de concepte si institutii juridice au fost „consolidate” la Conferintele Dreptul afacerilor in aceeasi perioada 2005-2014: (i) insolventa; (ii) echilibrul contractual (leziunea, impreviziunea si revizuirea judiciara a contractului); (iii) solidarismul contractual; (iv) clauzele abuzive; (v) abuzul de drept si abuzul de putere economica.

O trecere in revista a acestor idei si inovatii este nu doar un prilej de „bilant”, ci si o utila inventariere pentru viitoare dezvoltari sau corectii.

In considerarea aniversarii a 10 ani de la prima conferinta de dreptul afacerilor, vom publica zilnic, incepand de astazi si pana la data programata pentru conferinta (aniversara) de dreptul afacerilor 2014, o scurta analiza a conceptelor initializate de-a lungul anilor la conferinta si dezvoltate ulterior in mediul juridic romanesc.

Astazi, citeva consideratii in legatura cu o idee care a functionat: procesele colective.

Tema a facut obiectul dezbaterilor in cadrul conferintei de dreptul afacerilor din anul 2011. La acel moment era in curs de afirmare un nou tip de organizare a proceselor civile din Romania, prin gruparea unui numar mare de reclamanti in aliante procesuale.

Procesele colective, concepute ca mijloc de lupta impotriva abuzului de putere economica sau administrativa, reprezinta reactia sociala la masurile de austeritate impuse de Guvern odata cu criza financiara ce a afectat economia nationala, precum si efectele perceptiei dureroase a crizei economice la nivel individual.

Procesele colective au fost incepute in anul 2010 si au vizat afirmarea drepturilor parintilor de a primi indemnizatia de crestere a copilului, atingerile aduse dreptului la sanatate prin noile reglementari privind medicii de familie, clauzele abuzive in contractele de credit, recalcularea pensiilor militarilor, taxa de poluare etc. Litigiile amintite au implicat zeci de mii de reclamanti.

Conceptul initializat la acea editie a conferintei este, in prezent, asimilat pe deplin de practica instantelor de judecata. Increderea aratata sistemului la acel moment de cetateni a fost un mare cistig efortul de dezvoltare a unei societati civile sanatoase, avand in vedere faptul ca de ani de zile aceasta putere in stat era acuzata de ineficienta si coruptie.

Procesele colective contra bancilor, unde se invoca incalcarea prin contracte de credit de consum a legislatiei protectiei consumatorului, precum si cele pentru pensii, au fost organizate in faza pre-judiciara de cetateni, care s-au asociat informal in grupuri de dezbatere si actiune si care comunicau eficient intre ei prin intermediul internetului. Aceste procese au fost preluate si gestionate de casele de avocatura si, dupa aproximativ trei ani, s-au finalizat invariabil prin hotarari judecatoresti favorabile reclamantilor – consumatori.

Intr-un stat de drept modern, o victorie a unei persoane sau a unui grup de persoane contra detinatorilor puterii economice sau politice va fi inceputul unei victorii generale, a tuturor victimelor abuzurilor.

Procesele colective – concept juridic afirmat in cadrul conferintei de dreptul afacerilor din 2011 si consacrat de practica judiciara – si-au verificat si isi verifica si in prezent utilitatea, prin cooptarea unui numar mare de consumatori care isi cauta dreptatea prin mijloace adaptate posibilitatilor lor economice.

Procesul s-a transformat, datorita acestui concept, dintr-un joc select practicat de initiati intr-un mijloc eficient de protectie a drepturilor cetatenesti.

Ceea ce parea, inainte de 2011, iluzoriu, a devenit posibil, in perfect acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a afirmat in nenumarate randuri dreptul resortisantilor statelor semnatare ale Conventiei de a beneficia de un proces echitabil, care sa asigure acestora drepturi efective, si nu doar teoretice si iluzorii.

Procesul colectiv, alternativa a costisitorului proces individual, a devenit un „obisnuit” al peisajului juridic romanesc si un motiv de preocupare pentru detinatorii puterii economice. Raporturile juridice in care detinatorii puterii economice sau administrative isi impun vointa prin contracte de adeziune sau prin acte de autoritate, tind sa se reechilibreze, prin eliminarea clauzelor abuzive din contractele incheiate de acestia cu particularii. Societatea romaneasca se indreapta spre o binemeritata victorie impotriva abuzurilor celor puternici.

Una din temele conferintei de dreptul afacerilor 2014 este terorismul contractual. Cei care deja au cistigat in procese colective s-au eliberat de teroarea unor contracte incheiate pe 25 de ani, in conditii de adeziune la vointa si politica bancilor. Razboiul impotriva terorii continua, de altfel, si in 2014, prin noi procese colective!
.