ICCJ: Rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel de la prima prelevare

alcoolemieIn MO 392/2014 a fost publicata Decizia 3/2014 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, vizand interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice.

Sesizarea a fost formulata de catre Curtea de Apel Alba Iulia, Sectia penala si pentru cauze cu minori.

Examinand sesizarea formulata in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorul-raportor si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, retine urmatoarele:

Sesizarea Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu prezenta chestiune de drept a fost determinata de asa-zisa necorelare a dispozitiilor cuprinse in art. 336 alin. (1) din Codul penal cu cele existente in Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea si transportul probelor biologice in vederea probatiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor sau a produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul 1512/2013 al ministrului sanatatii, respectiv cele din art. 10 alin. (1).

Potrivit art. 336 alin. (1) din Codul penal, „conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau amenda“.

In aceasta noua forma de incriminare a faptei de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante s-au schimbat conditiile de incriminare in ceea ce priveste momentul la care este necesara existenta imbibatiei alcoolice in sangele conducatorului auto, pentru a se putea constata intrunirea elementului material al laturii obiective a infractiunii, fata de reglementarea anterioara, prevazuta de art. 87 alin. (1) din OUG 195/2002.

Conform reglementarii anterioare se desprindea concluzia ca imbibatia alcoolica peste limita prevazuta de lege trebuia sa se gaseasca in sangele conducatorului auto la momentul conducerii autovehiculului, in timp ce noua reglementare prevede ca imbibatia alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange trebuie sa existe la momentul prelevarii mostrelor biologice.

Prin art. 336 alin. (1) din Codul penal se fixeaza un unic moment al determinarii imbibatiei de alcool in sange, respectiv momentul prelevarii primei mostre biologice, aspect care insa nu este in contradictie cu dispozitiile din Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea si transportul probelor biologice in vederea probatiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor sau a produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul 1512/2013 (art. 1 si 10), potrivit carora pentru determinarea alcoolemiei se impunea recoltarea a doua probe de sange la un interval de o ora una fata de cealalta.

Recoltarea a doua probe de sange, in vederea determinarii alcoolemiei, a facut parte din metodologia de stabilire a intoxicatiei etilice si a fost utila pentru stabilirea fazei intoxicatiei (absorbtie sau eliminare) si a ratei de eliminare individuala, in perspectiva solicitarii expertizei de estimare retroactiva a alcoolemiei, in cazul solutiei legislative adoptate in vechile dispozitii ale art. 87 alin. (1) din OUG 195/2002.

Or, prin modificarea continutului infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, legiuitorul a urmarit, asa cum rezulta si din expunerea de motive a noului Cod penal, eliminarea posibilitatii unei recalculari ulterioare a imbibatiei de alcool in sange, in scopul eliminarii inconvenientelor create de aceasta recalculare.

In noua reglementare legiuitorul a optat sa dea relevanta penala valorii alcoolemiei la momentul prelevarii primei mostre biologice, moment situat in timp imediat, consecutiv actiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul. In acest sens sunt si dispozitiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedura penala, care, referindu-se la recoltarea de probe biologice, in cazul infractiunii prevazute in art. 336 alin. (1) din Codul penal, utilizeaza sintagma: „in cel mai scurt timp“.

Daca rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este dat de momentul prelevarii primei mostre biologice, dispozitiile art. 102 alin. (3) din OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice mentin in continuare relevant pentru atragerea raspunderii contraventionale momentul conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul de catre un conducator auto care are o imbibatie alcoolica de cel mult 0,80 gr./l alcool pur in sange, aspect ce impune prelevarea a doua mostre biologice in vederea efectuarii unui eventual calcul retroactiv al alcoolemiei.

In consecinta, fata de considerentele anterior expuse, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel din prima prelevare.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close