CJUE: Cand o intelegere determina concurentii sa creasca propriile preturi, membrii intelegerii raspund pentru prejudiciul cauzat
Curtea de Justitie a Uniunii Europene s-a pronuntat pe 5 iunie in cauza C-557/12, Kone AG si altii/OBB Infrastruktur AG, stabilind ca atunci cand o intelegere are ca efect sa determine concurentii sa creasca propriile preturi, membrii intelegerii pot fi obligati sa raspunda pentru prejudiciul cauzat astfel. Intr-un asemenea caz, victima poate solicita repararea chiar in lipsa oricarei legaturi contractuale cu membrii intelegerii.
Dreptul Uniunii interzice intelegerile anticoncurentiale. In acest context, intreprinderile care participa la o intelegere sunt responsabile pentru prejudiciul pe care alte persoane il pot suferi ca urmare a acestei incalcari a dreptului concurentei.
In 2007, Comisia a aplicat grupurilor Kone, Otis, Schindler si ThyssenKrupp o amenda in cuantum total de 992 milioane de euro pentru participarea acestora la intelegeri privind instalarea şi intretinerea de ascensoare şi scari rulante in Belgia, Germania, Luxemburg si Tarile de Jos [1].
In 2008, autoritatile austriece au aplicat deopotriva amenzi mai multor intreprinderi (printre care Kone, Otis si Schindler) pentru ca au pus in aplicare, pe piata austriaca, o intelegere privind produsele mentionate anterior. Aceasta intelegere avea drept scop sa garanteze membrilor sai un pret mai ridicat decat cel pe care l-ar fi putut practica in conditii normale de concurenta.
Societatea OBB Infrastruktur AG („OBB”), o filiala a societatii cailor ferate austriece, a achizitionat ascensoare si scari rulante de la intreprinderi care nu erau membre ale intelegerii. Aceasta solicita membrilor intelegerii austriece sa o despagubeasca pentru prejudiciul suferit pana la valoarea de 1 839 239,74 euro. Acest prejudiciu rezulta din faptul ca furnizorii OBB au stabilit un pret mai ridicat decat cel care ar fi fost practicat daca nu ar fi existat intelegerea.
Sesizata cu litigiul, Oberster Gerichtshof (Curtea Suprema a Austriei) solicita Curtii de Justitie sa stabileasca daca membrii intelegerii pot fi recunoscuti responsabili pentru prejudiciul pe care OBB pretinde ca l-a suferit. Astfel, in dreptul austriac, despagubirea nu este posibila intrucat prejudiciul a fost cauzat de o decizie a furnizorului, care nu era membru al intelegerii si care a actionat in deplina legalitate.
Curtea aminteste mai intai ca efectul util al interzicerii intelegerilor anticoncurentiale ar fi repus in discutie daca justitiabilii nu ar putea solicita repararea prejudiciului cauzat printr-o incalcare a normelor concurentei. In aceasta privinta, Curtea constata ca orice persoana are dreptul sa solicite repararea prejudiciului suferit atunci cand exista o legatura de cauzalitate intre prejudiciul invocat si intelegerea in cauza.
In continuare, Curtea constata ca o intelegere poate avea ca efect sa determine societatile care nu sunt membre sa creasca propriile preturi pentru adaptarea lor la pretul pietei rezultat din intelegere, fapt care nu poate fi ignorat de membrii acesteia. Astfel, pretul pietei este unul dintre principalele elemente luate in considerare de o intreprinderea atunci cand stabileste pretul la care ofera produsele sau serviciile sale.
Astfel, chiar daca stabilirea pretului unei oferte este considerata drept o decizie pur autonoma adoptata la nivelul fiecarei intreprinderi care nu este membra, este posibil ca o asemenea decizie sa fi fost luata prin raportare la un pret al pietei denaturat de intelegere. In consecinta, atunci cand s-a stabilit ca intelegerea poate, in functie de imprejurarile cauzei si in special de specificul pietei relevante, sa aiba drept consecinta cresterea preturilor practicate de concurentii care nu sunt membri ai intelegerii, victimele acestei cresteri de preturi pot solicita membrilor intelegerii repararea prejudiciului suferit.
In aceste imprejurari, Curtea arata ca dreptul Uniunii se opune legislatiei austriece, in masura in care, in ceea ce priveste repararea prejudiciilor rezultate dintr-o intelegere, aceasta legislatie impune, in mod categoric si independent de imprejurarile specifice ale spetei, existenta unor legaturi contractuale intre victima si membrii intelegerii.
_______________________________
[1] Decizia C (2007) 512 final a Comisiei, din 21 februarie 2007, privind o procedura prevazuta de art. 81 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene (Cazul COMP/E-1/38.823 — Ascensoare si scari rulante) al carei rezumat a fost publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO 2008 C 75, p. 19). A se vedea de asemenea CP 72/11 privind Hotararile Tribunalului din 13 iulie 2011 avand ca obiect cererile formulate impotriva acestei decizii precum si CP 97/13 si 142/13 privind Hotarârile Curtii pronuntate in recursurile introduse impotriva Hotararii Tribunalului.
