Laura Andrei, presedintele Trib. Bucuresti: Judecatorii iubesc discretia
Intr-o tara a procurorilor, vocea judecatorului se aude tot mai slab. Mai ales daca alege sa vorbeasca mai des la Sorbona decat la Bucuresti! Laura Andrei, presedintele Tribunalului Bucuresti, intr-un interviu … despre Justitie cu dragoste.
Judecatorii anchetati au vulnerabilitati personale
Sunteti cea mai mare instanta din tara ca volum de dosare. Si ca numar de judecatori. Ca atare, desi pot parea ca sunt mai multi judecatori corupti la TMB, in realitate lucrurile sunt mai nuantate.
Tribunalul Bucuresti a fost in ultimii 10 ani, in mod cert, instanta cu volumul cel mai mare de activitate din Romania, si vorbim aici de ani la rand in care numarul dosarelor aflate pe rol a fost constant undeva in jur de 150.000 – 180.000 pe an. O alta particularitate vizeaza complexitatea deosebita a cauzelor deduse judecatii atat in materie penala, cat si in materie civila, precum si cresterea masiva a cererilor in materia contenciosului administrativ si fiscal. Media judecatorilor prezenti in instanta in ultimii trei ani este de 160 de judecatori, iar un calcul simplu arata ca fiecare a avut un numar important de dosare de solutionat an de an. Tocmai de aceea, intr-un colectiv de judecatori atat de mare, aparitia unor situatii de abateri disciplinare sau de cercetari penale ar trebui sa fie privita distinct. Este total diferit sa ai intr-un an doua cazuri de abatere disciplinara intr-o instanta cu 14 judecatori, sau doua asemenea cazuri intr-o instanta cu 229 de judecatori (schema actuala a Tribunalului Bucuresti). Despre situatiile de cercetare penala a unor judecatori, cred ca lucrurile ar trebui sa fie privite pe ansamblu, pentru multe instante din tara aparand in ultimii ani cazuri de inculpare a unor magistrati, nu numai pentru instantele din Bucuresti. Din pacate, in ultimii doi ani, dosarele in care au fost cercetati penal magistrati ce functionau la Tribunalul Bucuresti au relevat vulnerabilitati de ordin personal ale acestora, greu de detectat prin prisma instrumentelor de care dispune managementul administrativ judiciar al instantei.
Aveati informatii despre activitatile ilicite pe care judecatorii sindici Ion Stanciu, Elena Roventa, Ciprian Sorin Viziru si Mircea Moldova din subordinea dvs. le practicau, in dosarele de insolventa?
Este un caz in care una dintre sesizari a fost facuta catre organele de cercetare penala competente printr-o decizie a conducerii instantei, decizie despre care nu pot spune ca a fost fundamentata „pe informatii despre activitati ilicite”, ci pe corelarea unui numar important de reclamatii administrative primite de la parti cu unele aspecte ce tineau de o conduita profesionala cenzurata in instantele superioare pentru unii dintre magistratii implicati in respectiva ancheta. Tabloul conturat din analiza petitiilor partilor ne-a indreptatit sa credem ca multe dintre aspectele prezentate ies din sfera de competenta si decizie a conducerii instantei, putand sa faca insa obiectul unei cercetari din partea institutiilor cu atributii in efectuarea anchetelor penale. Faptul ca ulterior unele dintre aceste suspiciuni au fost valorificate in ancheta procurorilor a condus la construirea unui dosar penal de impact, urmand insa ca, pana la finalizarea urmaririi penale si a cercetarii judecatoresti subsecvente, sa acordam prioritate prezumtiei de nevinovatie. In final, decizia magistratilor va fi cea care va stabili adevarul judiciar in aceasta cauza.
2013 – TRIBUNAL
Numar total inculpati 1.165, din care: 1.084 condamnati, 31 achitati, 50 alte solutii (achitati 2,66%)
Care este rolul dvs. concret, ca presedinte al institutiei? Faceti mai mult management sau puteti trece in plan secundar judecatori asupra carora planeaza suspiciuni de coruptie sau imoralitate?
Exista multe limitari in ceea ce priveste mijloacele prin care conducerea administrativ-judiciara a unei instante poate sa aiba un rol activ intr-o zona care vizeaza conduita magistratilor. Si, generic, este bine sa fie asa, pentru a evita orice posibilitate de eventual abuz sau de periclitare a independentei acestora. In momentul in care in presa prima pagina este tinuta de cazuri de genul celor mai sus prezentate, pe nimeni nu intereseaza insa ce atributii are in realitate conducatorul institutiei respective conform legii, toata lumea cerand detalii despre ce nu a facut acel manager.
Este motivul pentru care va si intreb!
Nenumaratele atributii ce tin de organizarea instantei, controlul respectarii regulamentelor interne, evidentele informatice ale instantei, gestiunea economico-financiara, siguranta fizica a justitiabililor si a personalului in incinta instantelor si unificarea practicii nu intereseaza aproape niciodata. In afara unor posibile sesizari ale inspectiei judiciare pentru cercetarea eventualelor abateri disciplinare, alte actiuni la indemana unui manager de instanta nu sunt. Pentru a sesiza organele de cercetare penala relativ la existenta de indicii privind savarsirea unor infractiuni este nevoie de argumente puternice, greu de gasit atunci cand nu este sarcina ta sa urmaresti conduita unor oameni in afara serviciului lor. Si daca ar exista, sa zicem, suspiciuni de acest gen, nu poti interveni si sa modifici planificarile in sedintele de judecata, planificari ce sunt aprobate la sfarsitul fiecarui an pentru anul ce urmeaza; aceasta ar incalca in mod cert regulamentul de ordine interioara al instantelor. Atunci cand insa am avut de analizat conduite pe care le-am apreciat ca fiind contrare normelor de disciplina si deontologie profesionala, nu am ezitat in a sesiza Inspectia Judiciara.
Deci, practic, v-ati asumat chiar riscul de a genera o lovitura de imagine asupra institutiei pe care o conduceti?
Exact. Imi doresc sa lucrez cu oameni corecti, nu sa pastrez o imagine aparent curata, insa despre care eu stiu ca ascunde realitati ilegale.
Cum si de ce s-a transformat Romania intr-o tara a procurorilor? Cine a adus-o aici?
Nu cred ca putem sa vorbim despre o tara a procurorilor, fie si numai pentru faptul ca in constiinta publicului este din ce in ce mai clar rolul organelor de ancheta si rolul instantelor de judecata. Imaginea de forta transmisa insa de unele actiuni mediatizate ale parchetelor este poate aceea care da sentimentul unei implicari mai puternice a procurorilor in actul de justitie. Spunea un cunoscut magistrat francez ca instantele lucreaza in tacere si ca au nevoie de timp pentru fundamentarea si expunerea deciziilor lor. Aceasta diferenta intre modul de prezentare a activitatii procurorilor si a activitatii judecatorilor poate crea impresia ca primeaza urmarirea penala. In realitate, sistemul judiciar are un rol bine stabilit pentru fiecare actor – judecator, procuror, avocat, politist.
Deci este cumva si vina presei ca focuseaza mai mult asupra procurorilor, insa nici judecatorii nu iubesc foarte mult „lumina”! Ganditi-va ca si eu sunt la capatul multor luni in care am tot insistat sa realizam acest interviu!
Judecatorii iubesc mai mult discretia si mai putin vanitatea. Iubim media pentru rolul ei, insa nici nu ne lasam influentati de ea, nici nu o luam ca aliat, si nici nu ducem razboaie impotriva colegilor de sistem cu ajutorul presei.
Sursa: qmagazine.ro