Ghid CEDO: Procedurile in fata CEDO

.
Citeste si Ghid CEDO: Procedurile nationale inainte de prezentarea unui caz

 

UNBR a publicat varianta in limba romana a ghidului “Curtea Europeana a Drepturilor Omului: Intrebari si raspunsuri pentru avocati”. Ghidul este destinat avocatilor care intentioneaza sa aduca un caz in fata CEDO si contine informatii si sfaturi practice pentru a ii ajuta atat in procedurile in fata instantelor nationale inainte de aducerea cazului in fata Curtii, cat si in procedurile in fata acesteia si in timpul aplicarii hotararilor.

ATENTIE! Ghidul ofera doar informatii cheie. Nu poate inlocui referirile la documentele principale relevante, in special cele disponibile pe site-ul web al Curtii (www.echr.coe.int), jurisprudenta organelor de la Strasbourg si literatura generala cu privire la legislatia Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Procedurile in fata CEDO

16. Care este termenul limita pentru depunerea unei solicitari la CEDO?

Curtea poate rezolva doar problemele care sunt depuse in interval de sase luni de la data la care ultima hotarare nationala a fost luata (Articolul 35(1)). Trebuie mentionat faptul ca Protocolul 15, care va intra in vigoare dupa ratificarea de catre toate statele membre ale Consiliului Europei, va reduce perioada de la 6 luni la 4 luni.

Aceasta perioada incepe de la data hotararii finale a celei mai inalte autoritati nationale competente, in cursul epuizarii cailor de recurs interne. Perioada de 6 luni incepe in ziua in care solicitantul sau avocatul acestuia primesc notificarea hotararii.

Astfel inceputul perioadei este, prin urmare, fie data hotararii curtii, fie data la care solicitantul si/sau avocatul primesc notificarea hotararii. Ultima zi a perioadei de sase luni este ultima zi calendaristica, chiar daca aceasta cade intr-o duminica sau intr-o zi de sarbatoare.

In mod ideal avocatii ar trebui sa depuna solicitarea la Grefa CEDO cat mai repede posibil si in orice caz inainte de expirarea termenului. Timpul de depunere a solicitarii va inceta sa fie calculat doar in momentul depunerii unei cereri complete care sa indeplineasca cerintele Articolului 47 al Regulamentului Curtii. http://www.echr.coe.int/Documents/Rule 47 of the Rules of Court 2014 1 ENG.pdf

Solicitarea va fi inregistrata numai in cazul in care Curtea primeste o cerere completa si inclusiv toate documentele necesare. Prin urmare, avocatii sunt sfatuiti sa trimita formularul de cerere cu cateva saptamani inainte de expirarea perioadei de sase luni, pentru a permite, daca este necesar, adaugarea sau furnizarea altor documente suplimentare in perioada de 6 luni, pentru a evita riscul respingerii solicitarii.

17. Ce trebuie sa includa formularul de cerere?

Formularele de cerere sunt furnizate de catre Grefa si sunt disponibile in format PDF in sectiunea „Solicitanti” a site-ului web al Curtii. Articolul 47 al Regulamentului (noul text care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2014) enumera informatiile care trebuie incluse in cerere. O brosura pregatita de Grefa explica modul de completare a cererii. Cererile pot fi completate in orice limba oficiala a unui stat membru al Consiliului Europei. http://www.echr.coe.int/Documents/Notes for filling in the Application Form 2014 1 ENG.pdf (aceasta brosura este disponibila in majoritatea limbilor oficiale ale statelor membre ale Consiliului Europei)

Este esential ca toate informatiile necesare intr-o aplicatie sa fie furnizate cat mai precis si exact posibil. Imposibilitatea de a furniza informatii precise si corecte poate avea ca rezultat respingerea solicitarii de catre Curte. Daca este necesar, la cerere pot fi atasate informatii suplimentare, care sa nu depaseasca insa numarul de 20 de pagini.

Presedintele Curtii a emis o directiva pentru depunerea unui caz la Curte, in care sunt explicati pasii necesari pentru solicitari individuale conform Articolului 34 al Conventiei: vezi http://www.echr.coe.int/Documents/PD institution proceedings ENG.pdf (acest ghid este disponibil in majoritatea limbilor oficiale ale statelor membre ale Consiliului Europei)

Imputernicirea acordata de solicitant avocatului sau face parte acum din formularul de cerere si trebuie completata, datata si semnata (semnatura in original) de catre solicitant. Va rugam sa retineti ca o cerere incompleta nu va fi examinata si inregistrata de catre Curte. In cazul in care a fost depusa o cerere incompleta, avocatii trebuie prin urmare sa prezinte un nou formular de cerere, completat corespunzator si cu atasamente, in intervalul de 6 luni prevazut de articolul 35(1).

18. Ce documente trebuie atasate la o cerere?

Formularul de cerere trebuie sustinut de copii (niciodata documentele originale, traducerile nu sunt necesare) a hotararilor instantelor nationale, documente care sa confirme respectarea perioadei limita de 6 luni (cum ar fi notificarea primirii hotararii finale), si pledoariile si observatiile din timpul primei instante si de la apel, aratand ca a fost ridicata problema Conventiei in fata instantelor nationale. Acestea din urma trebuie incluse deoarece hotararile nu includ intotdeauna chestiunile de drept referitoare la Conventie, care au fost ridicate de avocati in timpul procedurilor, deoarece hotararile nationale nu mentioneaza argumentele aduse in fata lor.

La cerere pot fi atasate si alte documente referitoare la hotararile sau masurile care sunt contestate (cum ar fi transcrieri, rapoarte medicale sau de alta natura sau declaratiile martorilor). Copiile tuturor acestor documente si hotarari trebuie numerotate cronologic cu referire exacta catre titlul documentelor. Pentru orice observatii suplimentare (care sunt limitate la 20 de pagini), documentele anexate pot fi mentionate dupa numarul lor de referinta.

19. Cum si cui trebuie trimise cererea si documentele?

Cererea si documentele atasate trebuie trimise prin posta catre grefierul Curtii. Este recomandat sa trimiteti documentele cu confirmare de primire, in scopul de a avea o dovada oficiala scrisa referitoare la data depunerii cererii.

O cerere trimisa prin fax este considerata ca incompleta si nu va intrerupe perioada limita de 6 luni, deoarece Curtea trebuie sa primeasca formularul de cerere semnat in original. Atunci cand un solicitant sau avocat depune cereri referitoare la fapte diferite pentru mai multi solicitanti, un formular de cerere completat corespunzator trebuie utilizat pentru fiecare solicitant si fiecarei cereri trebuie atasata documentatia pentru fiecare individ in parte.

In cazul in care cererea este depusa pentru mai mult de 5 solicitanti, avocatul trebuie sa furnizeze suplimentar fata de celelalte formulare – un tabel in format Microsoft Excel cu numele si datele tuturor solicitantilor. Şablonul tabelului poate fi descarcat de pe site-ul Curtii.

Avocatii vor fi informati prin posta daca cererea a fost inregistrata (daca este completa) si vor primi un numar de caz si un set de etichete cu coduri de bare care trebuie atasate tuturor comunicarilor ulterioare cu Grefa Curtii.

20. Cum trebuie sa comunice solicitantii si/sau avocatii acestora cu Grefa Curtii?

Corespondenta cu Grefa Curtii se realizeaza exclusiv in scris. Nu este posibila comunicarea pe cale orala
cu Grefa in legatura cu un caz.

Orice comunicare cu Grefa trebuie realizata prin posta, fie ca este vorba de o intrebare, o solicitare de informatii, un document suplimentar sau o modificare a adresei sau starii civile a solicitantului.

Grefa va comunica in mod similar cu avocatii, in scris, in legatura cu orice solicitare de documente sau informatii sau pentru orice explicatie necesara legata de un caz.

Avocatii trebuie sa se asigure ca raspund cu promptitudine intrebarilor Grefei. Daca un avocat nu raspunde sau da un raspuns tarziu, Grefa poate considera ca avocatul nu doreste sa continue solicitarea, iar cazul va fi eliminat de pe lista Curtii.

21. Cum se pot obtine masuri provizorii?

In conformitate cu Articolul 39 al Regulamentului, Curtea poate emite masuri provizorii care sunt obligatorii pentru statul in cauza. Masurile provizorii sunt acordate numai in cazuri exceptionale, in special in ceea ce priveste expulzarea si extradarea.

Curtea poate decide sa indice statului in cauza ca indepartarea solicitantului trebuie amanata.

Norme detaliate privind cererile pentru masuri provizorii sunt stabilite intr-o directiva emisa de presedintele Curtii, modificata ultima data in iulie 2011 si anexata Regulamentului Curtii: http://www.echr.coe.int/Documents/PD interim measures ENG.pdf

Cererile de masuri provizorii in temeiul Articolului 39 sunt rezolvate in scris. Refuzurile la cererile formulate in temeiul Articolului 39 nu pot fi atacate prin apel.

Cererile trebuie justificate si trebuie sa se precizeze in detaliu motivele pe care se bazeaza temerile solicitantului, natura riscurilor pretinse, precum si prevederile Conventiei pretinse ca sunt sau vor fi incalcate.

Pentru ca cererea sa fie luata in considerare de catre Curte, hotararile instantelor nationale si ale altor organisme nationale trebuie atasate.

Cererile de masuri provizorii trebuie trimise prin fax sau posta – nu prin e-mail – cat mai repede posibil dupa hotararea finala nationala sau in mod exceptional chiar inainte de a fi luata ultima hotarare, daca situatia este critica, pentru a acorda Curtii suficient timp de a aborda aceasta chestiune.

Curtea a stabilit un numar de fax special pentru cererile de masuri provizorii: +33 (0)3 88 41 39 00, de luni pana vineri, intre orele 8.00 si 16.00. Cererile trimise dupa ora 16.00 nu vor fi prelucrate in aceeasi zi. Avocatii care solicita masuri provizorii trebuie sa raspunda fiecarei scrisori si cereri de informatii trimisa de catre Grefa Curtii.

Daca este posibil, avocatii trebuie sa informeze Curtea despre data si ora la care va fi pusa in aplicare o decizie de deportare, expulzare sau extradare.

In cazul in care o cerere de masuri provizorii este respinsa, este necesara informarea Curtii daca solicitarea de fond va continua.

22. Care sunt cerintele pentru observatii scrise (Articolul 38 al Regulamentului Curtii)?

Observatiile scrise sunt necesare doar daca o solicitare nu este clar inadmisibila sau considerata
repetitiva. Observatii legate de admisibilitatea si fondul cauzei vor fi solicitate prima data de la guvernul
parat. Atunci cand aceste informatii sunt primite de catre Camera, Grefa le va transmite avocatului
reclamantului.

Observatiile scrise pot fi depuse numai in termenul stabilit de Presedintele Camerei sau de catre judecatorul-raportor.

O directiva modificata in septembrie 2008 stabileste procedura pentru astfel de memorii. http://www.echr.coe.int/Documents/PD written pleadings ENG.pdf

Toate documentele si observatiile solicitate de Curte trebuie trimise prin posta in trei exemplare.

Trebuie respectate cerintele pentru memoriile scrise prevazute in articolele 10-13 ale directivei. Retineti ca daca inscrisurile depasesc 30 de pagini, trebuie atasat un scurt rezumat.

In ceea ce priveste continutul observatiilor, Curtea urmeaza o procedura stabilita. Intrebarile adresate de Curte trebuie raspunse cu precizie.

In primul rand avocatul reclamantului si/sau Guvernul parat pot fi solicitati de catre Curte sa raspunda la specifice intrebari factuale.

In al doilea rand, Curtea va cere observatii scrise care vor fi furnizate in primul rand de catre Guvernul parat iar apoi reprezentantul reclamantului va fi invitat sa raspunda.

Curtea stabileste, in general, un termen limita pentru depunerea observatiilor. Partile pot solicita o prelungire a termenului, cu conditia ca cererea sa fie primita inainte de expirarea perioadei limita.

Avocatul reclamantului trebuie sa informeze Curtea de orice dezvoltare a legislatiei nationale, care rezulta din jurisprudenta, referitoare la obiectul cererii. Avocatii trebuie sa raspunda cu promptitudine oricarei scrisori trimise de Grefa. Orice intarziere sau esec de a raspunde la corespondenta trimisa de Grefa poate duce la eliminarea cazului de pe lista sau la declararea inadmisibilitatii acestuia.

Neinformarea Curtii despre fapte importante poate fi considerata un abuz al dreptului de recurs individual.

23. Cum trebuie depusa o solicitare privind satisfactia echitabila?

Pretentiile de satisfactie echitabila trebuie facute in momentul depunerii observatiilor scrise.

Cu toate ca nu este obligatoriu, in lumina criteriului de eligibilitate cu privire la despagubiri, este recomandat ca solicitantii sa specifice in formularul de cerere dauna care le-a fost cauzata. O cerere poate fi declarata inadmisibila in cazul in care Curtea considera ca reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu semnificativ (vezi articolul 35 al Conventiei).

Pretentiile de satisfactie echitabila trebuie solicitate in conformitate cu directiva emisa de Presedintele Curtii in martie 2007. (Aceasta directiva a fost modificata) http://www.echr.coe.int/Documents/PD satisfaction claims ENG.pdf

Pretentiile pentru satisfactie echitabila vor fi acordate numai in cazul in care legislatia interna a statului reclamat permite repararea doar partiala si in cazurile in care este necesar sa se faca acest lucru. Articolul 60 al Regulamentului Curtii stabileste termenul limita si alte conditii formale in ceea ce priveste depunerea cererilor pentru satisfactie echitabila.

Curtea solicita ca cererile de satisfactie echitabila sa fie detaliate si insotite de toate documentele justificative. Daca cererile nu sunt detaliate si sustinute nu va fi acordata nicio despagubire. Satisfactia echitabila poate fi acordata in legatura cu trei tipuri de pierderi sau daune: daune pecuniare, daune non-pecuniare (compensare pentru anxietate, neplaceri si incertitudine ce rezulta din incalcarea dreptului), si costuri si cheltuieli.

In ceea ce priveste prejudiciul material, Curtea poate decide in mod echitabil de a nu compensa intreaga pierdere suferita.

Curtea poate acorda o compensatie unei persoane juridice pentru o dauna non-pecuniara, cum ar fi deteriorarea reputatiei companiei, incertitudine in planificarea deciziilor, tulburari ale managementului companiei si crearea senzatiei de anxietate si neplaceri membrilor organelor de conducere ale companiei (vezi de ex., Comingersoll v Portugal, Cerere nr. 35382/97, hotarare din 6 aprilie 2000). O pierdere de acest tip poate avea elemente subiective si obiective si nu se poate cuantifica exact.

Principiul aplicat in cererile de satisfactie echitabila este cel al restituirii in integrum: acela de a pune solicitantul in pozitia in care s-ar fi aflat daca nu ar fi avut loc incalcarea dreptului. Acest principiu este specificat in directiva.

In ceea ce priveste daunele non-pecuniare, Curtea va face o evaluare pe baze echitabile. Avocatii trebuie sa evalueze in mod obiectiv compensarea revendicata in cazul prejudiciilor pecuniare si non-pecuniare, dar trebuie sa fie constienti de faptul ca si in cazul in care evaluarea se bazeaza pe documente justificative, Curtea poate acorda o suma mai mica decat suma solicitata.

In cazul in care nu se face nicio cerere de satisfactie echitabila, Curtea nu va acorda niciun fel de despagubire. Compensatiile pentru prejudiciile non-pecuniare sunt scutite de taxe. Pe de alta parte compensatiile pentru prejudiciile pecuniare pot fi supuse impozitarii. Despagubirile pentru costuri si cheltuieli sunt scutite de taxe pentru solicitant, insa sumele primite de avocati pot fi supuse impozitarii.

24. Pot fi rambursate costurile si cheltuielile?

Compensarea costurilor si a cheltuielilor este specificata in directiva emisa de presedintele Curtii. Daca Curtea decide sa acorde compensatii pentru costuri si cheltuieli, aceasta compensatie va fi calculata si acordata in Euro. Poate include costul asistentei juridice, precum si costuri legale cum ar fi taxele de inregistrare la Curte.

Curtea poate dispune rambursarea costurilor si cheltuielilor suportate de un solicitant in incercarea de a preveni o incalcare a drepturilor sau de a obtine despagubiri, atat in procedurile nationale cat si in procedura in fata Curtii.

Asa cum este prevazut in directiva, Curtea se ghideaza dupa trei principii cheie in calcularea rambursarii costurilor si cheltuielilor. Cererile vor fi admise numai in cazul in care costurile si cheltuielile au fost suportate efectiv pentru prevenirea unei incalcari sau pentru a obtine despagubiri in urma unei incalcari si in cazul in care acestea sunt rezonabile ca si cuantum si sustinute de chitante. In ceea ce priveste onorariile avocatilor, solicitantul trebuie sa demonstreze ca aceste taxe sau fost platite si ca a fost obligat prin lege sa le plateasca.

Curtea are libertate in acordarea compensatiilor pentru onorariile avocatilor, care de multe ori duce la o compensare mai mica decat cea declarata de catre solicitant, chiar si in cazul in care cererile sunt evidentiate si sustinute de facturi si note de onorarii. Curtea nu este legata de normele nationale in ceea ce priveste calcularea onorariilor avocatilor. Este necesar sa se puna la dispozitia Curtii notele de onorarii detaliate si/sau facturi.

Curtea nu va dispune rambursarea taxelor platite de un solicitant in ceea ce priveste procedurile nationale in cazul in care aceste taxe nu au legatura cu incalcarea Conventiei.

In lumina celor mentionate mai sus, avocatii nu trebuie sa fie surprinsi de faptul ca CEDO reduce frecvent compensatiile de acest gen, chiar daca afirmatia pare justificata.

Plata compensatiilor acordate de catre Curte poate fi efectuata direct in contul bancar al solicitantului sau al avocatului sau, in functie de instructiunile trimise la Grefa Curtii.

25. Cum si in ce mod au loc audierile in fata Curtii?

Audierile au loc doar in situatii exceptionale. In majoritatea cazurilor nu va exista o audiere, deoarece procedurile in fata Curtii se desfasoara in principal in scris.

Cu toate acestea, audierile in fata Camerelor au loc in unele cazuri. Audierile sunt obligatorii in cazurile din fata Marii Camere.

Articolele 63 pana la 70 ale Regulamentului Curtii stabilesc modul in care trebuie efectuate audierile. Audierile sunt in general publice, sub rezerva exceptiilor prevazute in Regulamentul Curtii. Audierile dureaza in mod normal 2 ore. Solicitantii nu sunt obligati sa se prezinte personal.

Este prevazuta traducerea simultana in limbile engleza si franceza, dar cu permisiunea Curtii, avocatii pot folosi o limba oficiala a unui stat membru al Consiliului Europei.

Inscrisurile la care se va face referire trebuie sa fie primite de catre Grefa cu nu mai tarziu de 24 de ore inainte de sedinta, pentru a permite comunicarea acestora interpretilor. Aceste inscrisuri nu trebuie urmate cuvant cu cuvant in timpul audierii.

Comentariile scrise nu pot fi depuse in timpul audierilor, in afara de cazul in care acest lucru este cerut de catre Curte. Durata sedintei este stabilita de Presedinte in acord cu partile inainte de audiere. De regula perioada de timp acordata fiecarei parti este de 30 de minute, iar fiecare parte are 10 minute suplimentare pentru a raspunde.

De obicei va fi o pauza in cadrul sedintei, dupa timpul alocat avocatilor si dupa intrebarile membrilor Camerei, pentru a permite avocatilor sa se pregateasca sa raspunde la aceste intrebari. Avocatii nu sunt obligati sa poarte robe, dar sunt liberi sa faca acest lucru, daca doresc.

Cheltuielile de deplasare ale solicitantilor vor fi rambursate in cazul in care instanta hotaraste impotriva guvernului parat.

Toate audierile sunt inregistrate si pot fi transmise in direct sau vizionate dupa eveniment.

26. Este posibil sa se ceara ca un caz sa fie trimis in fata Marii Camere, si daca da, cum trebuie procedat?

In conformitate cu Articolul 43 al Conventiei, cererile de trimitere in fata Marii Camere sunt analizate de un complet de judecata format din cinci judecatori ai Marii Camere. Cererea trebuie facuta in termen de 3 luni de la hotararea Camerei. Cererile vor fi aprobate doar in cazurile care sunt exceptionale din cel putin o privinta. Completul de judecata va lua aceasta cerinta in considerare cand analizeaza solicitarile. Decizia Camerei ca o solicitare este inadmisibila, constatarile de fapt ale Camerei si hotararile care aplica jurisprudenta bine stabilita, nu pot fi trimise la Marea Camera.

In perioada 1 noiembrie 1998 – cand Protocolul nr. 11 a intrat in vigoare – si octombrie 2011, completul de judecata a analizat 2129 de cereri de trimitere in fata Marii Camere. Doar 110 au fost acceptate si au dus la trimiterea cazului in fata Marii Camere. (Vezi „Practica generala urmata de completul de judecata a Marii Camere in luarea deciziilor de aprobare sau respingere a cererilor in conformitate cu Articolul 43 al Conventiei”, publicata de Curte in octombrie 2011.) http://www.echr.coe.int/Documents/NoteGC ENG.pdf

27. Pot solicitantii sa obtina asistenta juridica cu privire la procedurile din fata Curtii?

Curtea nu acorda asistenta juridica la inceputul procedurilor. In etapele ulterioare ale procedurilor, dupa ce Curtea a decis sa comunice o cerere guvernului in cauza, cu scopul de a obtine observatiile scrise ale acestuia, solicitantii pot primi asistenta juridica daca nu isi pot permite un avocat si daca Curtea considera ca este necesar sa acorde o astfel de asistenta pentru desfasurarea corespunzatoare a cazului.

Articolele 100 pana la 105 ale Regulamentului Curtii stabilesc detaliile pentru o astfel de asistenta juridica.

Presedintele Camerei poate acorda asistenta juridica doar dupa ce Guvernul parat a inaintat observatiile scrise in legatura cu solicitarea.

Solicitantul trebuie sa completeze iar autoritatile nationale trebuie sa ateste o declaratie indicand veniturile solicitantului, resursele financiare si angajamentele financiare fata de persoanele aflate in intretinerea lui.

Presedintele Camerei poate solicita Guvernului parat sa faca comentarii cu privire la cererea de asistenta juridica.

Grefierul va informa partile daca asistenta juridica este aprobata sau refuzata. Grefierul va determina rata taxei in vigoare si orice plati necesare cu privire la deplasare, cazare si alte cheltuieli.

Trebuie remarcat faptul ca suma alocata cu titlul de asistenta juridica este mica si reprezinta doar o contributie la costurile legale. Orice suma primita ca asistenta juridica va fi dedusa din compensatia ce poate fi acordata cu titlul de satisfactie echitabila pentru costuri si cheltuieli.

28. Se poate ajunge la un acord amiabil in cazurile aduse in fata Curtii?

Articolul 62 al Regulamentului Curtii stabileste conditiile in care se poate ajunge la un acord intre solicitant si statul reclamat, astfel incat disputa sa se incheie. Curtea incurajeaza mereu ca partile sa ajunga la un acord amiabil. Negocierile acordului sunt confidentiale si pot duce la o plata financiara in cazul in care Curtea considera ca in ceea ce priveste drepturilor omului investigatiei solicitarii nu necesita continuare.

Avocatii joaca un rol cheie in cadrul negocierilor acordului. Ei trebuie sa fie in masura sa ofere consultanta clientilor cu privire la acceptarea acordului, in special cu privire la valoarea unei oferte inaintate de Guvernul parat.

29. Ce este o declaratie unilaterala?

Acolo unde s-a esuat in atingerea unui acord amiabil, Guvernul parat poate inainta Curtii o declaratie unilaterala in conformitate cu Articolul 62A din Regulament. Printr-o asemenea declaratie, Guvernul parat recunoaste ca a existat o incalcare a Conventiei si se obliga sa furnizeze solicitantului o compensatie adecvata.

O declaratie unilaterala este depusa de obicei dupa ce negocierile pentru atingerea unui acord amiabil esueaza si poate fi propusa in etapa procedurilor de stabilire a satisfactiei echitabile.

Inaintarea declaratiei unilaterale este publica (spre deosebire de negocierile confidentiale ale acordului, efectuate in vederea unei solutionari amiabile).

30. Publicatii utile ale Curtii

Site-ul CEDO ofer o multime de publicatii care pot fi de interes pentru avocati in timpul crearii solicitarilor sau in timpul procedurilor in fata instantelor nationale.

a) Nota informativa cu privire la jurisprudenta. Aceasta publicatie lunara contine transcrierile proceselor (hotarari, decizii admisibile, cazuri comunicate si cazuri aflate in curs in fata Marii Camere) si poate fi considerata de interes. Fiecare transcriere contine un scurt cuprins si este clasificata dupa Articolele Conventiei la care se refera cazul, precum si dupa cuvinte cheie. Nota informativa cu privire la jurisprudenta ofera de asemenea si stiri despre Curte si publicatii ale Curtii.

b) Ghidul admisibilitatii. Acest ghid practic despre criteriile pe baza carora se admit cazurile este dedicat avocatilor care doresc sa inainteze un caz Curtii. Prezinta criteriile pe baza carora o solicitare poate fi admisa.

c) Rapoarte de cercetare cu privire la jurisprudenta. Acestea sunt rapoarte redactate de catre divizia de cercetare a Curtii. Rapoartele nu sunt obligatorii pentru Curte. Ele acopera jurisprudenta relevanta cazurilor pe rol cat si pe cea a cazurilor judecate.

d) Fise informative, ghiduri si rapoarte cu privire la jurisprudenta. Serviciul de presa redacteaza fise informative dupa tema cu privire la jurisprudenta cat si la cazurile aflate pe rol. Exista de asemenea ghiduri si rapoarte cu privire la jurisprudenta.

e) Publicatii ale CEDO in colaborare cu ADF

• Ghidul legii europene impotriva discriminarii – Acest ghid – publicat impreuna cu Agentia Europeana pentru Drepturi Fundamentale in 2010 – este primul ghid complet pentru legea antidiscrimare europeana. Acopera jurisprudenta europeana, contextul tipurilor de discriminare si eventualele aparari, precum si sfera de aplicare a legii, inclusiv persoanele care sunt protejate si motivele discriminarii, cum ar fi sex, handicap, varsta, rasa si nationalitate. Versiunea actualizata a manualului acopera jurisprudenta din perioada iulie 2010-decembrie 2011.
• Ghidul privind legea europeana care se refera la cererile de azil, granite si imigrare – Acest ghid – a doua publicatie in colaborare cu ADF – este primul ghid complet care acopera legea europeana privind azilul, granitele si imigrarea. Se concentreaza asupra legilor relevante cetatenilor tarilor membre si non-membre ale Uniunii Europene si acopera o variata gama de subiecte, printre care accesul la procedurile de azil, deportarile fortate, incarcerarile si restrictiile privind dreptul la libera circulatie.
• Ghidul european privind protectia datelor personale – Servind ca sursa principala de referinta, scopul acestui ghid este de a creste gradul de constientizare si imbunatatire a cunostintelor privind normele de protectie a datelor in Uniunea Europeana si state membre ale Consiliului Europei. Acesta este conceput pentru juristi nespecializati, judecatori, autoritatile nationale pentru protectia datelor si altor persoane care lucreaza in domeniul protectiei datelor.

f) Biblioteca Curtii. Infiintata in 1966, biblioteca a fost construita pe baza unei substantiale colectii literare privind drepturile omului. Accesul se face doar pe baza unei programari.

g) Baza de date HUDOC de pe site-ul Curtii. http://www.echr.coe.int/Pages/home.aspx?p=caselaw/HUDOC&c=ene

Baza de date HUDOC ofera acces la jurisprudenta Curtii Europene pentru Drepturile Omului si Comitetului Ministerial.

Problemele juridice abordate in fiecare caz sunt rezumate intr-o lista de cuvinte cheie. Cuvintele cheie sunt luate dintr-un lexicon de termeni pe care il puteti gasi in textele Conventiei si Protocoalelor.

h) Programul HELP [AJUTOR] (vezi intreba rea 14)