Legea insolventei – problema mediului antreprenorial

Bancherii au lichiditate suficienta pentru a accelera creditarea economiei, dar deocamdata lipseste increderea dintre antreprenori si banci – unii sunt reticenti pentru ca s-au supraindatorat in trecut si le-a fost greu sa-si onoreze obligatiile, iar altii pentru ca dupa izbucnirea crizei s-au trezit cu un volum urias de credite neperformante. Aceasta a fost concluzia dezbaterilor din cadrul conferintei „Cum reconstruim increderea intre banci si antreprenori“, organizata ieri de Ziarul Financiar.

Bancile au lichiditati pentru a accelera creditarea, dar banii nu ajung in economie pentru ca relatia dintre antreprenori si bancheri este lipsita de incredere, inclusiv ca efect al sutelor de mii de insolvente din perioada de criza.

Aceasta a fost concluzia conferintei „Cum reconstruim increderea intre banci si antreprenori“, organizata de ZF impreuna cu Volksbank, Kredyt Inkaso si Crosspoint.

„Cea mai mare problema a mediului antre­prenorial este legea insolventei. Masurile anticriza au bagat de fapt Romania in criza. Problema este ca nu mai putem sa crestem, observam tarile vecine care se dezvolta, iar noi stam pe loc. E nevoie ca bancherul sa inteleaga afacerea, e nevoie ca relatia care se creeaza de-a lungul timpului intre antreprenor si bancher sa fie una de incredere“, a declarat Nawaf Salameh, presedintele Alexandrion, cel mai mare producator local de bauturi spirtoase, prezent la conferinta ZF organizata impreuna cu Volksbank, Kredyt Inkaso si Crosspoint.

El spune ca multi antreprenori au abuzat de legea insol­ventei pentru a scapa de datorii, ceea ce a distrus increderea bancilor, dar pe de alta parte sustine ca este nevoie ca bancherii sa se apropie mai mult de clienti, sa ajunga sa le cunoasca businessul, nu doar sa analizeze cererile de credite dintr-un birou, pe baza unor documente. „Bancile spun ca riscul (departamentul de risc – n. red.) nu a aprobat creditul. Dar cine este acest risc?“

Bodgan Neacsu, vicepresedintele corporate al Volksbank, spune ca bancherii incearca sa inteleleaga aface­rile clientilor, dar ca nici riscurile nu pot fi ignorate, acestea devenind evidente mai ales in perioada de criza.

„Bancile au inceput sa constientizeze abia dupa 2009 ce inseamna riscurile sau urmarile perioadei in care au finantat intr-un anumit mod. Antreprenorii trebuie sa se uite la afacerilor lor si sa vina cu proiecte care pot fi finantate deoarece banca nu ii poate spune unde si in ce sa investeasca. Sistemul bancar din Romania are foarte multa lichiditate, iar daca acesti bani nu se plaseaza in economia reala, vor pleca in strainatate“, a spus Neacsu.

El face referire la faptul ca bancile locale s-au bazat in trecut pe linii de finantare in valuta de la bancile-mama din strainatate, dar acum acesti bani se intorc in Austria, Franta, Grecia sau Italia pe masura ce finantarile ajung la maturitate pentru ca aici nu mai pot fi utilizati in mod profitabil. Aproape 40% din aceste linii de finantare au fost rambursate in criza, soldul total fiind in prezent de circa 13 miliarde de euro.

Creditele acordate com­pa­niilor insumau 112 mi­liarde de lei (25 mld. euro) la finalul lunii septembrie, fiind in scadere cu apro­ximativ 11 miliarde de lei fata de aceeasi perioada a anului trecut. Creditarea in valuta a inregistrat o scadere dramatica de aproape 14% in ultimul an, ca urmare a restrictiilor impuse de BNR si a lipsei de resurse in valuta. „Vestea buna este ca in ultima perioada creditele noi au inceput sa creasca“, spune Lucian Croitoru, con­silier al guvernatorului BNR.

„Cred ca se acorda credite in toate domeniile de activitate insa problema este in ce masura. Dupa criza, activitatea de creditare a coborat foate mult in termeni de stoc. Vestea buna este ca in ultima perioada creditele noi au inceput sa creasca. De cate ori apare un boom puternic, dupa spargerea bulei urmeaza cativa ani buni in care creditarea ramane joasa, desi productia se reia“, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Datele BNR arata o crestere a stocului de credite in ultimul an doar in industrie, agricultura si servicii. Bancherii inca nu reusesc sa creasca stocul din creditele noi pentru ca in afara rambursarilor, un impact major asupra bilanturilor il are si procesul de curatare a portofoliilor de credite neperfor­mante.

Bancile au un stoc de credite neperformante de circa 10 mld. euro, iar anul acesta au accelerat curatarea porto­foliilor fortate inclusiv de BNR sa scoata din bilan­turile im­prumuturile provizionate integral. Bancherii au inceput sa vanda de anul acesta inclusiv credite corporate.

„Rolul companiei noastre este de accelerare a creditarii. Noi practic facem reciclarea creditelor, tot ce inseamna postcre­ditare. Anul acesta a fost unul istoric deoarece ban­cile au vandut mai multe credite garantate decat nega­ran­tate. Administram aproximativ 500 milioane de euro, iar o treime din portofolii sunt IMM-uri si corporate“, spune Andrei Mocanu, directorul general al firmei de recuperare creante Kredyt Inkaso.

Codrin Matei, managing partner la Crosspoint Investment Banking & Real Estate, spune ca bancile au fost mult mai concentrate pe rostogolirea creditelor si pe amanarea momentului in care sa isi asume pierderile reale. „Unele banci au ajuns la o intelegere cu clientii, altele au preferat vanzarea la pachet a creditelor, dar din punct de vedere financiar nu cred ca este cea mai buna decizie pentru banci.“

Sursa: Ziarul Financiar