CE propune un nou impuls pentru crestere si investitii
Analiza anuala a cresterii (AAC) pentru 2015, publicata in data de 28 noiembrie de Comisia Europeana, isi propune sa readuca Europa pe calea crearii durabile de locuri de munca si a cresterii economice.
Sosirea noii Comisii Europene, cu o agenda ambitioasa in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, cresterea economica, echitatea si schimbarea democratica, este momentul potrivit pentru angrenarea unei noi dinamici. Propunand un plan ambitios de investitii in vederea mobilizarii unor investitii publice si private suplimentare in valoare de cel putin 315 miliarde EUR in cursul urmatorilor trei ani, Europa scrie o noua pagina (Site-ul planului de investitii). Planul se inscrie in abordarea generala a Comisiei Europene pentru sprijinirea crearii de locuri de munca si relansarea cresterii in Europa. Ca parte a acestei abordari, Comisia, in Analiza sa anuala a cresterii pentru 2015, recomanda o politica economica si sociala bazata pe trei piloni principali: (1) stimularea investitiilor, (2) un angajament reinnoit in favoarea reformelor structurale si (3) aderarea la o politica de responsabilitate bugetara.
Analiza anuala a cresterii lanseaza ciclul anual al guvernantei economice, stabileste prioritatile economice generale ale UE si ofera statelor membre orientari politice pentru anul urmator. In ciuda eforturilor depuse la nivelul national si al UE, redresarea economiei europene continua sa fie slaba si fragila. La randul sau, acest lucru impiedica realizarea de progrese in materie de reducere a nivelului ridicat al somajului si de combatere a saraciei. Restabilirea increderii si relansarea cresterii pentru intreaga UE se pot obtine doar prin eforturi comune: este necesar un angajament ferm din partea statelor membre de a face lucrurile altfel la nivel national. Avand in vedere deosebirile importante in ceea ce priveste situatia economica a statelor membre, abordarea optima va fi in mod inevitabil diferita de la o tara la alta. Pentru a stabili o orientare comuna si a coordona abordarile nationale, Comisia recomanda trei piloni principali pentru politica economica si sociala a UE in 2015:
1. Stimularea investitiilor
De la declansarea crizei economice si financiare globale, UE a suferit de pe urma unor niveluri scazute de investitii. Se impun eforturi colective si coordonate la nivel european pentru a inversa aceasta tendinta descendenta si pentru ca Europa sa avanseze ferm pe calea redresarii economice. Sunt necesare investitii pentru a moderniza sistemele de protectie sociala, pentru a finanta educatia, cercetarea si inovarea, pentru a face ca energia sa devina mai ecologica si mai eficienta, pentru a moderniza infrastructura de transporturi si pentru a introduce retele in banda larga cu o acoperire mai mare si mai rapide.
Comisia Europeana este gata sa isi aduca propria contributie: cu doar doua zile in urma, Comisia a lansat un plan de investitii in valoare de 315 miliarde EUR pentru urmatorii trei ani. Aceasta „ofensiva a investitiilor” este bazata pe trei axe complementare: (1) mobilizarea de finantare pentru investitii fara a crea noi datorii; (2) sprijinirea proiectelor si a investitiilor in domenii prioritare precum infrastructura, educatia, cercetarea si inovarea si (3) inlaturarea obstacolelor specifice diferitor sectoare si a altor bariere financiare si nefinanciare in calea investitiilor. Comisia Europeana invita Parlamentul European si statele membre sa sustina planul de investitii si sa ia prompt masurile necesare pentru a produce un efect decisiv asupra economiei europene.
2. Un angajament reinnoit in favoarea reformelor structurale
Pe masura ce accentul se deplaseaza de la abordarea problemelor urgente provocate de criza catre construirea unei baze solide pentru crestere si crearea de locuri de munca, este necesar un angajament reinnoit in favoarea reformelor structurale. La nivelul UE, consolidarea pietei unice reprezinta o reforma structurala prin excelenta, care va contribui la modernizarea economiilor noastre si va face ca Europa sa devina mai competitiva si sa atraga investitori. Printre prioritati se numara eliminarea obstacolelor de reglementare si de alta natura ramase in cadrul unor sectoare precum energia, telecomunicatiile, transportul si piata unica a bunurilor si a serviciilor.
La nivelul statelor membre, Comisia recomanda sa se puna accentul pe o serie de reforme-cheie: crearea unor piete ale muncii mai dinamice si reducerea nivelului ridicat al somajului; imbunatatirea eficientei si a adecvarii sistemelor de pensii si de protectie sociala; sporirea flexibilitatii pietelor de produse si servicii; imbunatatirea conditiilor pentru investitiile intreprinderilor si cresterea calitatii investitiilor in cercetare si inovare; eficientizarea administratiilor publice din intreaga Europa.
3. Aderarea la o politica de responsabilitate bugetara
Progresele in privinta consolidarii bugetare au fost considerabile: deficitele bugetare medii din UE s-au redus, in doar trei ani, de la 4,5 % din PIB in 2011 la circa 3,0 % din PIB in 2014. Reducerea numarului de tari care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive – 11 in 2014 fata de 24 in 2011 – reflecta aceste imbunatatiri in domeniul bugetar, care au contribuit la restabilirea increderii in soliditatea finantelor noastre publice si la stabilizarea situatiei financiare. Mentinerea unui control pe termen lung asupra deficitului si reducerea nivelurilor ridicate ale datoriei raman elemente-cheie ale unei cresteri durabile. Avem nevoie de politici bugetare responsabile si favorabile cresterii, in conformitate cu Pactul de stabilitate si de crestere, luand in considerare specificul situatiilor nationale. Tarile cu o marja de manevra bugetara mai mare au mai multe posibilitati de a stimula cererea interna si investitiile. Sunt necesare masuri pentru ca sistemele fiscale sa devina mai echitabile si mai eficiente si pentru a combate cu fermitate frauda si evaziunea fiscala.
Rationalizarea guvernantei economice europene
De asemenea, Comisia Europeana propune rationalizarea si consolidarea semestrului european, dandu-i o orientare mai clara si un rol politic mai pronuntat, pe baza celor trei piloni prevazuti de Analiza anuala a cresterii. Un semestru european cu o orientare mai clara ar trebui sa consolideze economia sociala de piata si sa contribuie la o coordonare mai eficace a politicii economice la nivelul UE, printr-un grad crescut de responsabilizare si de asumare a obiectivelor de catre toate partile interesate, inclusiv de partenerii sociali. De asemenea, noul ciclu de politica economica va simplifica analizele efectuate de Comisie si va reduce obligatiile de raportare ale statelor membre, contribuind la crearea unui proces mai deschis si multilateral.
Raportul privind mecanismul de alerta
Analiza anuala a cresterii este insotita de Raportul privind mecanismul de alerta (RMA), care face parte din procesul de supraveghere periodica in contextul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice si are obiectivul de a identifica si a remedia dezechilibrele care pot afecta performantele economiilor nationale, ale zonei euro sau ale intregii UE. In procedura privind dezechilibrele macroeconomice sunt introdusi acum indicatori privind ocuparea fortei de munca si indicatori sociali, care ar trebui utilizati pentru a intelege mai bine piata muncii, precum si evolutia si riscurile din domeniul social.
RMA arata ca, desi statele membre ale UE au facut progrese in privinta corectarii unora dintre dezechilibrele lor iar competitivitatea mai multor economii s-a imbunatatit, dezechilibrele macroeconomice si consecintele lor sociale deosebit de grave continua sa reprezinte o preocupare majora. Redresarea lenta si inflatia foarte scazuta au constituit un obstacol in calea unei reduceri mai pronuntate a dezechilibrelor si a riscurilor macroeconomice aferente.
In plus, reechilibrarea conturilor curente ramane asimetrica. Desi deficitele s-au redus in mai multe tari, acest proces a fost determinat in mare masura de scaderea cererii si, in special, de diminuarea investitiilor. Daca nu este remediata, aceasta situatie ar putea avea consecinte negative asupra potentialului de crestere pe termen mediu. In acelasi timp, Germania si Tarile de Jos au continuat sa inregistreze excedente de cont curent foarte mari, care reflecta un nivel scazut al cererii interne si al investitiilor.
In ceea ce priveste tarile individuale, Comisia considera ca sunt necesare analize suplimentare (bilanturi aprofundate) pentru a examina in detaliu acumularea si reducerea dezechilibrelor si riscurile aferente acestora in 16 state membre: Belgia, Bulgaria, Germania, Irlanda, Spania, Franta, Croatia, Italia, Ungaria, Tarile de Jos, Portugalia, Romania, Slovenia, Finlanda, Suedia si Regatul Unit.
Raportul comun privind ocuparea fortei de munca
Analiza anuala a cresterii pentru 2015 este, de asemenea, insotita de publicarea propunerii Comisiei de Raport comun privind ocuparea fortei de munca.Acesta analizeaza situatia ocuparii fortei de munca in Europa si masurile politice luate de statele membre in acest domeniu. Raportul arata ca reformele structurale substantiale dau rezultate. De asemenea, sunt analizate posibilitatile de imbunatatire a performantelor in domeniul social si al ocuparii fortei de munca la nivelul intregii UE .
Sursa: Comisia Europeana
