Dreptul anumitor banci de a atrage depozite sistate de BNR

BNRDecizia Bancii Nationale ar  urma sa fie aplicata institutiilor de credit care pana la 30 noiembrie nu au acoperit cu provizioane de pana la 90% imprumuturile acordate firmelor in insolventa. Primele patru nume din sistem s-au conformat inca de la inceput cerintei, insa o serie de banci nu au acoperit decat pana la 33%, spune Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR.
„Ce am constatat a fost un dezastru”.
Nerecunoasterea de catre unele banci a pierderilor rezultate din imprumuturile acordate firmelor intrate in insolventa le-ar putea atrage acestora sanctiuni drastice din partea Bancii Nationale a Romaniei. O parte din institutiile de credit din sistem nu s-au conformat cerintei formulate inca din aprilie a.c. de banca centrala pentru a acoperi cu provizioane in proportie de 90% creditele companiilor aflate in insolventa, iar BNR le-a mai dat un nou termen-limita, data de 30 noiembrie a.c., pentru constituirea provizioanelor suplimentare. „Daca nu se rezolva si nu ne confirma pana marti ca si-au rezolvat problema, de marti incepand li se va sista dreptul de a atrage depozite”, a declarat Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR.
Potrivit unor statistici oferite de Asociatia Romana a Bancilor, numai 2% din firmele intrate in insolventa reusesc sa-si reia activitatea, restul luand calea falimentului, in timp ce rata de recupe­rare a valorii imprumuturilor este de 5-6%. Acesta este contextul in care BNR a solicitat un nivel de provizionare de 90% pentru aceasta categorie de credite, urmand ca 10% din valoarea acestora sa fie recuperata din vanzarea activelor sau din executarea garantiilor. „10% zic eu ca e chiar optimist”, mai spune Cinteza.
Bancile pot fi exceptate de la regula, iar un grad de acoperire mai mic va fi acceptat doar in doua cazuri, si anume daca banca reuseste sa faca dovada cu date istorice pe trei ani ca in cazuri similare a avut un grad de recuperare mai mare de 10% sau daca pentru firmele respective vin cu un plan de reorganizare aprobat de judecator si acceptat de creditor. si in acest din urma caz, imprumutul va fi provizionat integral daca planul se va dovedi neviabil.
BNR are in vedere acest nivel de provizionare tocmai pentru ca posibilitatea de a vinde la un pret bun respectivele active pare redusa. „Piata e suprasaturata de oferte de vanzare de neperformante”, a afirmat Cinteza, la sfarsitul saptamanii trecute, in cadrul celei de-a paisprezecea editii a seminarului EU-COFILE organizat la Sinaia de Alpha Bank Romania, impreuna cu BNR si Asociatia Romana a Bancilor.
Sistemul bancar s-a mai curatat…

In perioada aprilie-septembrie a.c. proportia creditelor neperformante s-a redus la 15,3%, de la 22,3%. seful directiei de suprave­ghere din BNR este, insa, in continuare, rezervat: „Toata lumea zice ca e bine, ca e nemaipomenit, toti intreaba cum s-a reusit. Eu zic ca nu s-a ajuns inca la nivelul la care trebuie sa se ajunga si ca daca se operau corespunzator cele trei recomandari ale noastre pe care le-am facut incepand cu aprilie, nivelul trebuia sa fie in jurul a 9,50-9,60%”.
Ritmul de operare a acestor reduceri are si o componenta tehnica. Sistemele software ale bancilor sunt programate sa faca scoateri din bilant doar conform operatiunii de tip „write-off” clasice in care creditorul renunta la creanta si notifica debitorul ca nu mai are pretentii. Cum, insa, reducerile de bilant preconizate acum nu includ o iertare a datoriilor, acestea nu pot fi operate de soft.
In ansamblu, nivelul de provizionare este unul care multumeste supravegherea de la BNR. „Rata de acoperire cu provizioane ramane la un nivel extraordinar de bun – 66,2%”, spune Cinteza, care are o remarca buna si fata de indicatorul de sol­vabilitate situat la 17,1% pe media sistemului bancar: „Foarte, foarte mare indicatorul. Lipsa apetitului de risc a bancilor e evidenta”.

Dar nu in totalitate

Totusi, Banca Nationala priveste indeaproape atat recunoasterea nivelului creditelor neperformante, cat si acoperirea acestora, avand in vedere schimbarea structurii pasivelor in favoarea finantarii din resurse interne.
Cu un an inainte, Cinteza atragea atentia asupra acestui fenomen temandu-se ca „nenorocirile din sistem” sa nu ajunga sa fie finantate cu bani atrasi pe plan local de la populatie si firme. L-am intrebat pe seful supravegherii de la BNR daca temerile i s-au dimi­nuat in rastimp de un an. „Nu in totalitate si va spun si de ce: pentru ca nu au provizionat cum trebuie”, ne-a raspuns acesta. El a mai precizat ca toate eforturile pentru scaderea neperformantelor trebuie privite exact din aceasta perspectiva: „De asta insist sa scada neperformantul, sa scada prin provizionare; cu alte cuvinte, bancile sa-si asume pierderile, sa recunoasca pierderea”.
Daca bancile ar fi tinut raportari de numai 2-3% credite neperformante si apoi ar fi facut rambursari catre bancile-mama toate cele cateva miliarde de euro atrase, iar dupa ce ar fi terminat de rambursat scoteau la iveala neperformantele, atunci BNR nu ar mai fi avut depozite de la banca-mama sau imprumuturi subordonate care sa le converteasca in ca­pitaluri. „De asta lucram asa de puternic acum, ca neperformantele sa fie scoase la suprafata, sa fie cifra reala”, a intarit Cinteza.

„Sincer sa fiu, nici nu-mi venea sa cred”

O atentie deosebita o acorda BNR segmentului imprumuturilor acordate firmelor intrate intre timp in insolventa si care repre­zinta 56,8% din totalul neperformantelor. Aici banca centrala a solicitat o acoperire cu provizioane in proportie de 90%, avand in vedere rata de recuperare mica. Verificarile recente ale supravegherii au dat nastere unor surprize neplacute fata de felul in care unele banci s-au conformat acestor cerinte. „Ce am constatat a fost un dezastru”, spune Cinteza.
Daca unele banci au acoperit bine, si pana la 86%, in schimb, unii jucatori din sistem au provizionat numai pana la 33%. „Sincer sa fiu, nici nu-mi venea sa cred cand am vazut cifrele astea; initial am crezut ca nu au inteles mesajul”, afirma seful suprave­gherii, completand ca a chemat la intalniri reprezentanti ai acestor institutii. Una dintre explicatiile lor era ca acele credite sunt ale unor debitori noi, firme intrate in insolventa, insa care au primit credite dupa criza. „in loc sa-si rezolve problema, mai rau se afundau”, afirma Cinteza, care consi­dera ca acest lucru este agravant in masura in care analiza de risc a ramas proasta si post-criza, iar noi debitori au intrat in insolventa.
„Ce e mai grav e ca ei nu rea­lizeaza, nu-si dau seama de treaba asta; ma uit la ei, sunt asa de nevinovati, veneau cu o fata zambitoare si atat de convinsi ca au facut perfect incat nu-mi venea sa cred. Eu explodam de nervi si ei…”, spune oficialul bancii centrale.

Bancile mari au raspuns bine

Prin contrast, cele mai importante banci s-au achitat bine de cerintele de provizionare trasate de la BNR in ceea ce priveste cre­ditele acordate firmelor in insolventa. „Primele patru banci ca marime din sistem nu au nicio problema cu felul in care au inteles sa provizioneze si sa raspunda recomandarilor noastre, cu un plus pentru primele doua, BCR si BRD, care, din punctul asta de vedere, au mers snur”, a declarat Cinteza. Pentru aceasta ar fi si o explicatie: „Sunt banci care au realizat ca piata e saturata si ca posibilitatile lor de recuperare sunt limitate”.

Un episod cu bancheri veseli si zambitori

Seful supravegherii de la BNR se uita, insa, mai degraba, la partea goala a paharului, adica la bancile care au provizionat insuficient: „Sa vii cu un grad de acoperire cu provizioane la firme in insolventa de 33% e jignitor la adresa autoritatii de suprave­ghere”.
intalnirea de saptamana trecuta cu reprezentantii unei banci l-au pus inca si mai mult pe ganduri: „Usurinta cu care prezentau nerealizarea (…) m-a facut sa ma gandesc serios la faptul ca unii dintre ei nu realizeaza ce pro­blema au acolo, lucru care e extraordinar de grav”.
„Erau asa de veseli, de zambitori…”, descrie Cinteza atitudinea bancherilor invitati la Banca Nationala, adaugand si un episod care a precedat momentul discutiilor pe cifre: „si unul din ei, un vicepresedinte responsabil de risc a inceput sa rada; si l-am poftit afara: Ia iesi afara; du-te mata si razi pe hol, nu aici, ca n-ai venit aici sa razi; ai venit aici sa discutam si sa faci treaba; vrei s-o faci bine, nu, du-te afara, domnule, lasa-ma in pace!”.

Sursa: Curierul National

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close