Elemente de noutate referitoare la implementarea Conventiei ONU privind combaterea criminalitatii transnationale

Editorial publicat in Curierul Judiciar nr. 10/2014

 

Drd. Radu Geamanu
consilier juridic, Direcția Elaborare Acte Normative,
Ministerul Justiţiei

Sorin Tanase
consilier juridic, Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și
Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor Provenite din Infracțiuni,
Ministerul Justiţiei

 

 

In perioada 6-10 octombrie 2014 a avut loc la Viena cea de-a saptea sesiune a Conferintei Partilor (Conference of the Parties – COP) la Conventia Natiunilor Unite privind combaterea criminalitatii organizate transnationale, sau, asa cum mai este cunoscuta, Conventia de la Palermo[1], denumita in continuare Conventia.

Conferinta Partilor a fost stabilita in temeiul art. 32 din Conventie, avand drept scop imbunatatirea capacitatii statelor parti de a combate criminalitatea transnationala organizata, precum si promovarea si examinarea aplicarii conventiei.

Romania detine Presedintia COP prin domnul Cristian Istrate, ambasador, seful Misiunii Permanente a Romaniei la Viena.

In paralel cu sesiunea plenara a COP, in perioada 6-7 octombrie 2014, s-au desfasurat lucrarile Grupului privind Asistenta Tehnica (Working Group of Government Experts on Technical Assistance), la care am participat in calitate de reprezentanți ai Romaniei; lucrarile Grupului au fost prezidate de domnul Adelakun Abel Ayoko, ambasador, seful Misiunii Permanente a Nigeriei la Viena.

Grupul privind Asistenta Tehnica a fost constituit in temeiul Deciziei 2/6, adoptata la a doua sesiune a COP, care a avut loc la Viena, in perioada 10-21 octombrie 2006. Scopul Grupului este acela de a asista COP in indeplinirea mandatului de asistenta tehnica.

Potrivit Deciziei 2/6 a COP, Grupul mentionat indeplineste urmatoarele atributii:

(i) evalueaza nevoile de asistenta tehnica pentru a asista COP prin intermediul instrumentelor de informare create de secretariat;
(ii) transmite indrumari privind prioritatile, indrumari care au la baza programe multi-anuale aprobate de COP si prevazute in directivele acesteia;
(iii) ia in considerare, in masura in care sunt corespunzatoare si disponibile, informatii privind activitatile de asistenta tehnica desfasurate de secretariat, dar si de state, precum si informatii privind proiecte si prioritati ale statelor, altor entitati ale sistemului ONU si ale organizatiilor internationale, in domeniile acoperite de Conventie si Protocoalele aditionale;
(iv) faciliteaza mobilizarea unor potentiale resurse.

De mentionat ca presedintele Grupului privind Asistenta Tehnica, in conformitate cu aceeasi Decizie 2/6, trebuie sa inainteze catre COP un raport al activitatilor Grupului.

Potrivit agendei adoptate, discuțiile Grupului privind Asistența Tehnica au privit, in special, urmatoarele aspecte:

1. incriminarea participarii la un grup infracțional organizat (art. 5 din Convenție);
2. raspunderea persoanei juridice (art. 10 din Convenție);
3. transmiterea de catre statele parți catre COP a informațiilor asupra programelor, planurilor și practicii lor, cat și asupra masurilor legislative și administrative privind aplicarea Convenției [art. 32 alin. (5) din Convenție];
4. adoptarea raportului grupului de lucru.

In cadrul lucrarilor am realizat o prezentare a cadrului legal anterior si actual romanesc in materia incriminarii participarii la un grup infracțional organizat (art. 5 din Convenție), respectiv aspectele comparative dintre reglementarea anterioara – art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizare[2] si reglementarea in vigoare – art. 367, intitulat Constituirea unui grup infractional organizat, din noul Cod penal[3].

De asemenea, am prezentat un caz concret, finalizat cu o hotarare definitiva de condamnare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In speta respectiva, instanta suprema a retinut in sarcina unor membri ai unei grupari de criminalitate organizata infractiunea de spalare a banilor in concurs cu cea de initiere, aderare sau sprijinire a unui grup criminal organizat, in conditiile in care activitatile criminale generatoare de fonduri au fost comise pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene, iar nu in Romania.

Am evidențiat și principala diferența dintre reglementarea anterioara si textul din noul Codul penal, respectiv faptul ca orice infractiune poate reprezenta scopul grupului criminal organizat, nu numai infractiunile grave, astfel cum sunt definite de art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2003. De asemenea, am realizat o scurta prezentare a regimului sancționator anterior și a celui actual al reglementarilor nationale care implementeaza art. 5 din Conventie.

Evaluarea nevoilor de asistența tehnica a statelor membre la Convenția de la Palermo presupune și intarirea cooperarii inter-statale, prin facilitatea schimburilor de informații și de bune-practici.

Observand acest deziderat, am realizat o prezentare a legislației naționale in domeniul raspunderii persoanei juridice (art. 10 din Convenție).

Astfel, am supus atentiei reprezentantilor Statelor parti (si a celor semnatare) o serie de elemente esențiale privind raspunderea penala a persoanei juridice in dreptul romanesc[4], cu evidentierea modificarilor legislative intervenite, avand in vedere intrarea recenta in vigoare a noului Cod penal[5].

In acest sens, am prezentat o analiza a dispozitiilor legale care disciplineaza raspunderea penala a persoanei juridice, atat din punct de vedere al dreptului penal substantial (Titlul VI. Raspunderea penala a persoanei juridice, art. 135-151 din cadrul Partii generale a noului Cod penal), cat si din punct de vedere al aspectelor procedurale (Titlul IV. Proceduri speciale, Capitolul II. Procedura privind tragerea la raspundere penala a persoanei juridice, art. 489-503 din cadrul Partii speciale a noului Cod de procedura penala[6]).

Evidențierea bunelor practici in domeniul raspunderii penale a persoanei juridice a cuprins analizarea unui caz de raspundere penala a persoanei juridice, instrumentat de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Astfel, printr-o hotarare definitiva a Tribunalului Bucuresti[7], o persoana juridica (societate cu raspundere limitata), avand ca obiect de activitate transportul rutier intern si international de marfuri, a fost condamnata pentru savarsirea urmatoarelor infractiuni:

• sprijinire a unui grup infractional organizat;
• trafic ilicit de droguri de mare risc (heroina);
• tentativa la infractiunea de trafic international de droguri de mare risc.

Dupa cum a fost subliniat in literatura de specialitate, aceasta a fost prima hotarare definitiva in legislatia nationala prin care o persoana juridica a fost condamnata pentru savarsirea infractiunii de trafic ilicit de droguri[8].

Discuții susținute au existat și pe marginea colectarii de informații [art. 32 alin. (5) din Conventie], fiind subliniata necesitatea transmiterii de catre statele parti catre COP a informatiilor asupra programelor, planurilor si practicii lor, cat si asupra masurilor legislative si administrative privind aplicarea Conventiei, cu scopul implementarii depline a prevederilor acestui instrument international.

In acest context, in cadrul lucrarilor Grupului privind Asistenta Tehnica a fost evidențiata importanța utilizarii și dezvoltarii portalului informatic SHERLOC (Sharing Electronic Resources and Laws on Crime), portal care contine informatii cu privire la implementarea prevederilor Conventiei si Protocoalelor aditionale, in special prevederi relevante din legislatiile nationale si spete in care au fost aplicate respectivele prevederi. De asemenea, instrumentul contine lucrari de specialitate puse la dispozitie de catre Statele Parti.

Lucrarile Grupului privind Asistenta Tehnica s-au incheiat cu adoptarea unor recomandari, cu scopul de a furniza asistenta statelor in vederea implementarii depline prevederilor Conventiei (si a Protocoalelor aditionale).

In acest sens, cu privire la incriminarea participarii la un grup infractional organizat (art. 5 din Conventie), recomandarile formulate in cadrul grupului de lucru au vizat urmatoarele aspecte:

• utilizarea de catre jurisdictiile parte la Conventie a tuturor categoriilor de informatii disponibile, in vederea realizarii unei activitati eficiente si comprehensive de investigare si tragere la raspundere penala a celor care comit fapte de criminalitate organizata;
• formele de participatie penala la infractiunile de criminalitate organizata ar trebui sa ia in considerare gravitatea si natura faptei savarsite;
• organizarea unor activitati de formare profesionala in vederea pedepsirii, in special, a celor care conduc gruparile de criminalitate organizata, pentru demantelarea acestora;
• activitatile de formare profesionala dedicate institutiilor de aplicare a legii ar trebui sa vizeze si cele mai bune practici in materia utilizarii tehnicilor speciale de investigatie.

Recomandarile privind raspunderea persoanei juridice (art. 10 din Conventie) au pus accent, conform scopului Grupului, pe componentele de asistenta si formare profesionala, statele fiind incurajate, dupa caz, sa solicite ori sa ofere astfel de activitati.

Activitatile de asistenta si formare profesionala este de dorit sa vizeze in special urmatoarele aspecte:

• reglementarea raspunderii persoanei juridice astfel incat sa nu excluda raspunderea penala a persoanelor fizice care au comis infractiunile;
• facilitarea schimbului de informatii, cu scopul de a trage la raspundere persoanele juridice;
• definirea conceputului de „persoana juridica” in dreptul intern.

A fost evidențiata și necesitatea solicitarii ori oferirii de asistenta tehnica in vederea revizuirii tipurilor de sanctiuni aplicabile persoanelor juridice, pentru a realiza dezideratul reglementarii unor sanctiuni eficace, proportionale si descurajante.

In concluzie, recomandarile adoptate de catre Grupul privind Asistenta Tehnica incurajeaza cooperarea dintre statele membre ori semnatare ale Conventiei, prin indemnul ferm adresat acestora de a solicita ori, dupa caz, oferi, asistenta tehnica in domenii-cheie, care intereseaza o implementare completa si corecta a prevederilor Conventiei (si ale Protocoalelor aditionale).

Recomandarile mentionate constituie un pas inainte in realizarea unui cadru legal coerent al statelor membre ori semnatare, de natura sa faciliteze aplicarea la nivel tehnic a prevederilor Conventiei (si ale Protocoalelor aditionale), precum si cooperarea dintre state. De asemenea, incurajeaza jurisdictiile parte la Conventie sa transmita exemple de bune practici, care pot fi utilizate ca modele de succes de implementare si utilizare a prevederilor Conventiei, precum si sa solicite/furnizeze formare profesionala pentru institutiile de aplicare a legii.

Participarea reprezentanților Romaniei la acest eveniment s-a constituit intr-o experiența deosebit de utila, in contextul in care țara noastra este parte la Convenție inca din anul 2002, dar și prin prisma faptului ca actualmente Romania deține președinția COP, ideile diriguitoare degajate in urma desfașurarii reuniunii plenare amintite alcatuind o baza de date utila atat din perspectiva evaluarii cadrului legal național in vigoare in materia incriminarii participarii la un grup infracțional organizat, respectiv a raspunderii penale a persoanei juridice, cat și prin prisma conturarii unei practici unitare la nivel internațional privind aplicarea prevederilor Convenției.

                                                                   

[1] Ratificată de România prin Legea nr. 565/2002 pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, precum şi a Protocolului împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptate la New York la 15.11.2000 (M.Of. nr. 813/08.11.2002).

[2] Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizare (M.Of. nr. 50/29.01.2003), cu modificările și completările ulterioare.

[3] Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (M.Of. nr. 510/24.07.2009), cu modificările și completările ulterioare.

[4] Cu privire la răspunderea penală a persoanei juridice, a se vedea: F. Streteanu, R. Chiriţă, Răspunderea penală a persoanei juridice, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2007; A. Jurma, Persoana juridică – subiect al răspunderii penale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2010; A.-R. Ilie, Angajarea răspunderii penale a persoanei juridice, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011.

[5] Amintim faptul că, prevederile art. 10 din Convenție stabilesc în sarcina statelor necesitatea reglementării unei răspunderi a persoanelor juridice, care nu trebuie să fie în mod necesar de natură penală (poate fi civilă sau administrativă), condiția esențială fiind ca aceste sancțiuni să fie eficace, proporţionale şi descurajante.

[6] Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (M.Of. nr. 486/15.07.2010), cu modificările și completările ulterioare.

[7] Tribunalul Bucureşti, Secţia I penală, sentinţa nr. 445/2011, definitivă la data de 5.05.2012 ca urmare a respingerii recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

[8] A.-R. Ilie, Răspunderea penală a persoanei juridice. Jurisprudenţă rezumată şi comentată, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p. 338-339.