Gheorghe Florea: Provocarile actuale ale profesiei de avocat

Avocat dr. Florea Gheorghe

Presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania

 

„Noile coduri implica o schimbare de mentalitate pentru a face loc creatiei juridice, care asigura finalitatea acestora”

Impactul noilor coduri asupra sistemului de drept inseamna in primul rand o misiune cruciala pentru juristii din Romana, fie ei avocati, judecatori, procurori sau teoreticieni ai dreptului. Aceasta presupune inainte de toate  renuntare la prejudecati, o schimbare de mentalitate pentru a face loc procesului de creatie a noii jurisprudente si a noii doctrine, care sa asigure „asezarea” noilor reglementari in contextul dreptului national.

Avem norocul si onoarea sa fim nu numai martorii acestei schimbari, dar si creatorii ei pentru ca rezultatele vor deveni vizibile in societate numai dupa ce munca fiecarui avocat sau magistrat, de a interpreta si valoriza noile reglementari, va incepe sa dea roade, satisfacand astfel nevoile actului de justitie. Tot noi va trebui sa corectam din mers eventualele neajunsuri ale noilor reglementari, care nu se vor vedea decat din experienta practica.

Impactul noilor coduri asupra profesiei de avocat inseamna in primul rand un efort fara precedent  de a aduce valoare adaugata noilor dispozitii,  pentru ca de fapt, aceasta insemna munca sa.

Supravietuirea profesionala a avocatului depinde flexibilitatea  in fata schimbarilor din ce in ce mai accelerate  si de foarte mult curaj in promovarea creatiei juridice care asigura finalitatea noilor reglementari.

„Este nevoie de perfectionare continua si asidua pentru asimilarea noilor reglementari”

Iesirea din rutina este insa dificila, astfel incat asimilarea noilor coduri a constituit si va mai constitui mult timp de acum incolo o provocare. Este dificil sa gandesti in limbaj civil ceea ce o viata intreaga ai gandit in limbaj comercial, pentru ca atunci cand te confrunti cu o speta, inlocuirea termenilor nu e suficienta.

Acestia trebuie adaptati la spiritul noii legii civile si mai mult decat atat, trebuie transpusi intr-o noua viziune de ansamblu, care implica inclusiv noi institutii de drept, construite de alte sisteme de drept, care au la baza alte traditii juridice. Preluarea acestor institutii prin noile coduri nu inseamna nimic pana cand acestea nu vor trece printr-un proces de adaptare la realitatile romanesti, pana cand juristii nostri nu vor aprofunda noile notiuni, astfel incat sa poata fi puse in practica si sa-si atinga scopul. Iata ca unele institutii preluate din dreptul anglo saxon, cum ar fi fiducia, nu au reusit sa prinda radacini in practica, nefiind adaptate culturii juridice romanesti.

Este nevoie de perfectionare continua si asidua in acest sens si de aceea, in ultimii trei ani, tematica ințelegerii si aplicarii noilor coduri fundamentale ale Romaniei a fost cap de lista in ceea ce priveste programele, conferintele sau seminariile organizate de  UNBR, INPPA si barouri.

De curand, a inceput si seria de conferinte organizate de UNBR, INPPA, reprezentantul Romaniei la CCJE, CSM si barourile din diferite regiuni, la care participa un numar foarte mare de avocati si judecatori. Mai ales acum, in perioada aplicarii noilor coduri, avem nevoie de comunicare pentru a indeplini o misiune comuna, aceea de a intelege, crea si promova noua cultura juridica. Aceasta presupune un efort comun si o comunicare continua la nivelul noilor provocari ale dreptului. As vrea sa mentionez ca proiectul a fost salutat de Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni  (CCJE), care l-a indicat drept exemplu de bune practici institutionale pentru  intarirea conlucrarii constructive intre profesiile juridice.

„Jurisprudenta Curtilor de la Luxemburg si Strasbourg incepe sa se reflecte tot mai mult in cea nationala”

Provocarile la care este supusa actuala generatie de avocati nu provin insa numai din impactul noilor coduri. Trebuie sa facem fata unui ritm din ce in ce mai accelerat de adaptare a legislatiei la normele dreptului Uniunii Europene, sa abordam dreptul national intr-o viziune europeana, a unitatii legislative prin diversitate. Acest motto al Uniunii Europene, „Unitate prin diversitate”, semnifica faptul ca statele membre accepta sa-si deschida spiritul catre culturile, traditiile si limbile atat de diverse ale continentului nostru. Aceasta deschidere are loc inclusiv la nivel legislativ si trebuie sa ne lasam spiritul liber pentru a primi noua legislatie europeana, fara sa uitam insa de traditiile noastre.

Trebuie sa asimilam din mers doctrina si jurisprudenta europeana, mentalitatea europeana in abordarea legislativa pentru a fi capabili sa o punem in aplicare prin prisma legislatiei nationale sau chiar direct, atunci cand este cazul. Dezvoltarea tehnologiei  a facut posibila asimilarea rapida a dreptului UE, cat si a jurisprudentei Curtilor de la Luxemburg si de la Strasbourg. Comunicarea extrem de intensiva si profesionista a institutiilor europene a facut ca reglementarile acestora, ratiunea acestor reglementari si jurisprudenta rezultata din ele sa poata fi asimilate relativ usor si fara obstacole de limba. Daca pana acum doi-trei ani intrebarile preliminare la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, pentru dezlegarea intelesului dispozitiilor din directivele europene raportate la legea nationala erau raritati, in ultime vreme acestea curg din partea instantelor din Romania. Iar problemele supuse dezlegarii CJUE provin din partea avocatilor, care le evidentiaza in confruntarea intelectuala directa cu spetele lor. Deci nu este suficienta o noua reglementare pentru a moderniza un domeniu al dreptului sau sistemul in ansamblu. Aceasta trebuie verificata in practica prin ințelegerea ratiunii ei in raport cu realitatile si traditiile juridice romanesti.

Pe de alta parte, datorita ritmului accelerat din ultimii ani al dezvoltarii tehnologiei si a internetului mobil, „la purtator”, diseminarea informatiei juridice are loc instant. Hotararile importante ale CJUE  apar pe portalurile juridice romanesti chiar in ziua in care au fost pronuntate. De asemenea, jurisprudenta CEDO este accesibila si extrem de necesara intr-o tara ca Romania in care inca se invata intelesul drepturilor si libertatilor fundamentale. Au disparut orice bariere de timp sau de limba.

Sa ne amintim ca, in urma cu nu mai mult de 5-6 ani, era un act de curaj pentru o instanta din Romania sa aplice direct dreptul european. Astazi acest lucru e la ordinea zilei. Aceasta demonstreaza interesul juristilor romani fata de acestea, pentru ca gasesc raspunsuri la problemele din spetele lor in jurisprudenta europeana sau internationala.

Comunicarea continua se reflecta si in hotararile instantelor care tot mai frecvent citeaza reglementari europene si isi motiveaza solutiile afirmandu-le prioritatea si citand frecvent  din jurisprudenta CEDO sau CJUE. Mai nou, instantele au inceput sa citeze si doctrina internationala pentru ca o alta provocare pe care trebuie s-o infrunte avocatul consta in caracterul din ce in ce mai tehnic al normelor de drept, paralel cu tendintele spre interdisciplinaritate, de atenuare a granitelor dintre stiintele juridice, economice si socio-umane. Desi exercitiul profesiei de avocat a fost conditionat intotdeauna de o cultura generala solida, acum trebuie sa ne adaptam si la cultura informatiei instant, aflandu-ne sub o presiune extrema a timpului dar si a clientului, presat la randul lui de ritmul acerb al afacerilor.

„Colaborarea interprofesionala ar trebui sa fie o problema pe ordinea de zi a tuturor profesiilor liberale”

Cresterea calitatii actului de justitie reclama cu prioritate o colaborare continua intre profesionistii dreptului si nu numai. Avem aceasta misiune comuna, de a crea o cultura juridica moderna, bazata pe o regandire, din temelii, a structurii sistemului de drept. Legiuitorul si-a facut datoria si de acum, e de datoria noastra, a tuturor juristilor sa punem in practica noile reglementari, sa vedem ce merge si ce nu merge si sa contribuim la corectarea, adaptarea acestor norme noi, impartasind idei, opinii, constatari din experienta noastra practica.

In acest scop, inca inainte de intrarea in vigoare a primului cod, cel civil, am initiat demersuri pentru crearea unor platforme de colaborare continua si consecventa cu profesiile juridice. In mai 2011 am semnat Protocolul de colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii, unul dintre cele patru obiective fiind cresterea calitatii actului de justitie prin contributia ambelor profesii, de avocat si de magistrat.  Acest protocol se materializeaza in aceasta perioada prin seria de conferinte regionale organizate de UNBR in conlucrare si sub egida Consiliului Superior al Magistraturii – CSM,  in vederea implementarii Proiectului privind relatiile dintre judecatori si avocati din perspectiva Avizului nr. 16 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni.  In acelasi scop, al promovarii calitatii actului de justitie printr-un schimb permanent de informatii, mai avem protocoale de colaborare cu Curtea de Apel Bucuresti,  cu  Institutul National al Magistraturii sau cu Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.

In scopul promovarii standardelor etice, indispensabile calitatii actului de justitie,  dorim sa extindem colaborarea  si cu alte profesii juridice sau conexe organizate in mod autonom, precum mediatori,  notari, practicieni in insolventa, executori judecatoresti, arbitri sau experti. Este important insa, mai ales pentru profesiile mai tinere,  sa renunte la viziunea concurentiala in raport cu alte profesii care actioneaza pe terenul justitiei.

Avem un scop comun, afirmarea valorilor liberale si infaptuirea justitiei, la care putem contribui prin conlucrare si schimb de experienta, nu prin concurenta specifica pietelor. Nu exista o piata a justitiei!

Mai mult decat atat, nevoile justitiei reclama cu stringenta colaborarea inter-profesionala, gasirea unor solutii practice cat mai eficiente pentru solutionarea alternativa a litigiilor, pentru ca degrevarea instantelor este astazi o conditie esentiala a calitatii actului de justitie.

Colaborarea inter-profesionala este o problema pe ordinea de zi a profesionistilor din domeniul liberal din intreaga lume. Clientii ne preseaza pentru solutii integrate, ei nu mai au timp sa adune si sa puna cap la cap solutia avocatului, a executorului, a consultantului financiar etc. Este nevoie de conlucrare intre profesionistii liberali pentru a oferi clientului astfel de solutii, dar si pentru a sprijini degrevarea instantelor.

Insa gasirea unor structuri functionale de colaborare intre profesiile reglementate nu e o problema simpla care se poate rezolva la nivel formal, ci prin implicare colaborativa , astfel incat sa pastram intacte valorile liberale privind confidentialitatea si independenta.

„E nevoie de specializare in avocatura inca de pe bancile scolii”

Intampinarea noului in materie de legislatie, in acest ritm acerb al zilelor noastre, necesita cunostinte aprofundate ale principiilor dreptului, legate de traditia poporului roman. Numai acestea il pot ajuta pe avocat sa isi formeze intuitia juridica sau, cu alte cuvinte, sa simta si sa anticipeze evolutia legislativa si a practicii dreptului, pentru a-l gasi pregatit. E nevoie de specializare profesionala inca de pe bancile scolii.

Spre deosebire de alte tari, universitatile din Romania nu fac pregatiri speciale pentru absolventii lor care vor sa dea examen in avocatura. In acelasi timp, legea romana permite avocatului stagiar sa exercite o activitate efectiva in profesie, sa apara in fata instantei,  sa asigure asistenta juridica, sa redacteze acte juridice. Prin urmare, nu se poate permite intrarea in profesie decat cu un bagaj performant de cunostinte pentru ca tanarul stagiar are o responsabilitate foarte mare fata de client dar si fata de societate. De aceea, in ultimii ani, examenul de admitere in profesie a devenit din ce in ce mai greu si au fost admisi doar cei cu un nivel de competenta foarte ridicat.

„Lista prioritatilor profesiei de avocat se extinde”

Avand in vedere impactul profund al noilor coduri, pregatirea profesionala a fost si va ramane o prioritate pentru UNBR si INPPA. Insa timpurile ne pun la incercare si in alte privinte astfel incat valorile profesionale  dintotdeauna ale avocatilor au nevoie acuta de aparare.

Noile probleme de securitate in Europa au  adus in centrul dezbaterilor aspectele cu privire la confidentialitatea relatiilor avocat client, pe care trebuie sa o aparam mai ales acum, in contextul promovarii, la nivel european si national, a unei legislatii noi privind retinerea datelor si protectia datelor. Dezvaluirile aduse de fostul informatician al NSA, Edward Snowden, au sporit ingrijorarile referitoare la supravegherea sistematica de catre guverne a cetatenilor europeni  si apararea confidentialitatii comunicarilor dintre avocati si clienti, ca element cheie al statului de drept, a devenit o problema a carei rezolvare reclama urgenta.

Noile dispozitii in materie penala au adus in prim plan probleme legate de imunitatea pledoariei. Dispozitiile interpretabile si neclarificate inca prin jurisprudenta, mai ales cele de la titlul IV al noului Cod penal, „Infractiuni contra infaptuirii justitiei”, pot pune in pericol avocatul atunci cand emite opinii in apararea clientului sau. Reprimarea  curajului avocatului de a se exprima, prin interpretabilitatea legii, dauneaza calitatii actului de justitie. De aceea, apararea apararii, in sensul impunerii principiului ca avocatul nu poate fi tras la raspundere penala pentru opiniile juridice exprimate in exercitiul profesional, constituie o problema la zi si o prioritate a profesiei.

Pe de alta parte, tendintele de solutionare alternativa a litigiilor si cele  de integrare a serviciilor avocatiale cu servicii conexe  ridica probleme stringente privind colaborarea inter-profesionala, pentru care trebuie sa gasim solutii functionale si sa adaptam legislatia profesiei de avocat.

In acest context, valorile fundamentale ale profesiilor liberale sunt puse la incercare. Toate aceste aspecte invocate mai devreme implica intarirea eticii profesionale fara de care apare vulnerabilitatea, dar si a solidaritatii profesionale pentru apararea identitatii avocatului roman.