Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020

In Monitorul Oficial nr. 19 din 12 ianuarie 2015 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 1.155/2014 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020.

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1.

Se aproba Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

Art. 2.

Planul de actiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 se aproba prin hotarare a Guvernului, pana la data de 30 aprilie 2015.

ANEXA

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SISTEMULUI JUDICIAR 2015-2020

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. Principalele acte normative referitoare la sistemul judiciar

CAPITOLUL II. Prezentarea contextului actual. Definirea problemelor

CAPITOLUL III. Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020

1. Viziune (concept), misiune, valori
2. Principii generale
3. Directii de actiune, obiective strategice si obiective specifice
4. 4. Implicatiipentru buget (proiectii bugetare)
5. Implicatii juridice
6. Monitorizare, evaluare, revizuire
7. Procesul de consultare

Abrevieri

INTRODUCERE

Asigurarea unui act de justitie eficient, accesibil si de calitate reprezinta o asteptare legitima a cetatenilor unei societati intemeiate pe respectul normei de drept. Modul in care este infaptuita justitia influenteaza in mod direct coordonatele fundamentale de functionare a societatii romanesti, precum separatia puterilor in stat, securitatea juridica, dezvoltarea economica. Toate aceste elemente sunt reflectate, in final, in standardul de viata al cetatenilor.

Provocarile secolului al XXI-lea in domeniul justitiei necesita raspunsuri pe masura din partea institutiilor si organismelor responsabile pentru administrarea sistemului judiciar si realizarea actului de justitie, bazate pe managementul strategic integrat, gestionarea eficienta a resurselor, recurgerea la mijloace inovative de solutionare a problemelor justitiei.

In acest context, Ministerul Justitiei (MJ), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), cu structurile sale specializate — Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), au agreat elaborarea si asumarea unei strategii comune pentru dezvoltarea sistemului judiciar.

Demersul autoritatilor competente este in acord cu recomandarile Comisiei Europene formulate in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare (MCV) cu principalele recomandari formulate de expertii Bancii Mondiale in cadrul proiectului „Analiza functionala a sectorului justitiei din Romania” (Judicial Functional Review), precum si cu recomandari si concluzii formulate in cadrul altor proiecte recente privind functionarea optima a sistemului judiciar roman.

Astfel, Raportul MCV din 18 iulie 2012 recomanda luarea unor ample masuri de dezvoltare a sistemului judiciar, printre care „adoptarea si punerea in aplicare a unui plan comun si cuprinzator de asigurare a punerii in aplicare a tuturor celor patru coduri si a tuturor aspectelor relevante ale reformei structurale si procedurale, ale ajustarilor din domeniul resurselor umane si ale investitiilor in infrastructura judiciara; restructurarea instantelor si a parchetelor, precum si refacerea echilibrului dintre numarul de angajati si volumul de munca, pe baza, in special, a revizuirii modului de functionare a sistemului judiciar din Romania si a proiectului referitor la volumul optim de munca in instante, derulat (…) cu finantare de la Banca Mondiala”. In completare, Raportul MCV din 22 ianuarie 2014 mentioneaza in nota pozitiva procesul de elaborare a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar.

In cuprinsul proiectului „Analiza functionala a sectorului justitiei din Romania” expertii Bancii Mondiale fac o serie de recomandari privind managementul strategic, eficienta, calitatea si accesul la justitie, cu scopul de „a permite autoritatilor romane sa formuleze un plan de actiune menit sa imbunatateasca functionarea sistemului judiciar”. In plus, optimizarea activitatii instantelor are in vedere alocarea resurselor si structura instantelor, indicatorii de performanta din instante, standardele de timp, calitatea datelor si sistemul ECRIS, instantele-pilot, formarea profesionala, imbunatatirea organizatorica si a capacitatii CSM de gestionare a acestor aspecte.

In egala masura, la elaborarea prezentei strategii a fost avuta in vedere propria viziune a institutiilor responsabile asupra obiectivelor care trebuie indeplinite in vederea eficientizarii sistemului judiciar si imbunatatirii calitatii si accesului la actul de justitie.

Strategia a fost definitivata in cadrul grupului de lucru alcatuit din reprezentanti ai MJ, CSM, ICCJ, PICCJ, DNA, DIICOT, dupa consultarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC) si reprezentantilor profesiilor juridice, organizate in mod autonom.

CAPITOLUL I. Principalele acte normative referitoare la sistemul judiciar

Cadrul juridic general:

1. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
2. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
3. Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile ulterioare;
4. Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, cu modificarile si completarile ulterioare;
5. Hotararea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cadrul juridic specific noilor coduri:

1. Legea nr. 287/2009 privindCodul civil, republicata, cu modificarile ulterioare;
2. Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare aLegii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificarile si completarile ulterioare;
3. Legea nr. 134/2010 privindCodul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
4. Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare aLegii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare;
5. Legea nr. 286/2009 privindCodul penal, cu modificarile si completarile ulterioare;
6. Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare aLegii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile ulterioare;
7. Legea nr. 135/2010 privindCodul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare;
8. Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare aLegii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, cu modificarile ulterioare;
9. Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, cu modificarile si completarile ulterioare;
10. Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;
11. Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu completarile ulterioare.

Cadrul juridic specific unor profesii organizate in mod autonom:

1. Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata;
2. Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
3. Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea si plata interpretilor si traducatorilor folositi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justitiei, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie, de organele de urmarire penala, de instantele judecatoresti, de birourile notarilor publici, de avocati si de executori judecatoresti, cu modificarile si completarile ulterioare;
4. Ordonanta Guvernului nr. 75/2000 privind organizarea activitatii de expertiza criminalistica, aprobata cu modificari si completari prinLegea nr. 488/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
5. Ordonanta Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, aprobata prinLegea nr. 156/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
6. Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile ulterioare;
7. Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completarile ulterioare;
8. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
9. Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare;
10. Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
11. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor masuri privind activitatea de inregistrare in registrul comertului, aprobata cu modificari si completari prinLegea nr. 84/2010, cu modificarile ulterioare.

CAPITOLUL II. Prezentarea contextului actual. Definirea problemelor

Sistemul de justitie reprezinta pilonul de baza al statului de drept si, implicit, al unei societati democratice stabile si responsabile. Fara un sistem de justitie modern, adaptat cerintelor societatii contemporane (reducerea duratei proceselor, jurisprudenta unitara, integritate, transparenta etc.) si capabil sa raspunda provocarilor viitorului, nu se poate asigura fundamentul dezvoltarii economice si sociale a societatii romanesti.

Crearea unui sistem judiciar modern, eficient si transparent implica atat imbunatatirea cadrului normativ si institutional aferent, cat si implementarea unor standarde de management la nivelul institutiilor sistemului judiciar, care sa confere calitate actului de justitie.

Procesul de modernizare a sistemului judiciar din ultimii ani, reprezentat in principal de adoptarea a patru noi coduri, a inregistrat progrese incontestabile, recunoscute ca atare si in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV). Cu toate acestea, provocarile care stau in fata sistemului judiciar pe calea eficientizarii si functionarii la parametri optimi sunt in continuare numeroase, sistemul trebuind sa faca fata noilor provocari generate de schimbarile la nivel legislativ si de asigurarea resurselor necesare aplicarii acestuia.

Totodata, prin investirea in capacitatea institutionala a sistemului judiciar se va asigura si atingerea obiectivului general de creare a unei administratii publice mai eficiente, prin imbunatatirea capacitatii de formulare si implementare a politicilor publice in domeniu, sporirea transparentei activitatii judiciare, precum si prin cresterea calitatii serviciilor publice furnizate cetatenilor.

Analizele efectuate la nivelul Ministerului Justitiei, avand ca surse de fundamentare rapoarte de activitate ale Ministerului Justitiei elaborate in ultimii ani, rapoarte privind starea justitiei (elaborate de CSM), studii de impact, cercetari sociologice, documente cu caracter strategic asumate de conducerea Ministerul Justitiei (Strategia Nationala Anticoruptie — SNA, Memorandumul privind pregatirea sistemului judiciar pentru intrarea in vigoare a noilor coduri), analize interne si externe, in special recentele rapoarte ale Bancii Mondiale si ale Comisiei Europene, observatii si propuneri ale practicienilor in domeniul justitiei sau ale organismelor profesionale, au stat la baza identificarii contextului actual si a principalelor obiective.

Probleme abordate:

• Necesitatea eficientizarii justitiei prin: crearea si implementarea unui sistem de management strategic la nivelul sistemului judiciar, pe de o parte, si optimizarea managementului instantelor si parchetelor, pe de alta parte. De asemenea, este avuta in vedere definitivarea procesului de punere in aplicare a noilor coduri si, in acest scop, pregatirea in continuare a sistemului judiciar, in ansamblul sau. Comunicarea eficienta dintre Guvern si sistemul judiciar este esentiala pentru furnizarea unor informatii relevante pentru dezvoltarea politicilor publice privind justitia. Totodata, exista o imperioasa nevoie de date statistice imbunatatite la nivelul sistemului judiciar, inclusiv cu caracter deschis (accesibile publicului).
• Consolidarea institutionala a sistemului judiciar: modernizarea sistemului judiciar reprezinta unul dintre obiectivele de referinta la nivel national, care poate fi sustinut daca principalele institutii din cadrul sistemului vor fi in continuare consolidate. Consolidarea institutionala a sistemului judiciar nu este posibila fara investitii solide. Se va acorda o importanta deosebita componentei investitionale, indeosebi in infrastructura fizica a instantelor si parchetelor.
• Integritatea sistemului judiciar: consolidarea integritatii sistemului judiciar atat in ansamblu, cat si la nivel individual implica si o crestere a transparentei acestuia, dezvoltarea unei culturi a integritatii prin formarea initiala si continua. Rapoartele privind starea justitiei elaborate anual de catre Consiliul Superior al Magistraturii, precum si rapoartele Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare identifica toate aceste aspecte si subliniaza necesitatea unei cooperari interinstitutionale adecvate, a conlucrarii dintre factorii de decizie din cadrul sistemului judiciar, puterea executiva si legislativa. Transparenta, integritatea si responsabilitatea sunt si valori fundamentale ale noii Strategii Nationale Anticoruptie 2012— 2015 (SNA), dar si ale Strategiei de intarire a integritatii in justitie 2011—2016 (aprobata de Plenul CSM la data de 22 noiembrie 2011).
• Calitate si transparenta in actul de justitie: imbunatatirea calitatii actului de justitie vizeaza reducerea duratei de solutionare a litigiilor, unificarea jurisprudentei, dar si modernizarea statutului unor profesii juridice organizate in mod autonom. Daca premisele legislative pentru celeritatea solutionarii cauzelor au fost asigurate prin adoptarea noilor coduri, acestea trebuie secondate de utilizarea bunelor practici de reducere a amanarii judecarii cauzelor. Practica judiciara neunitara ramane una dintre principalele probleme ale sistemului judiciar din Romania. Transparenta actului de justitie implica publicarea hotararilor judecatoresti relevante, precum si implementarea unui sistem de accesare online a dosarelor, masuri cu impact direct asupra perceptiei cetateanului cu privire la sistemul judiciar in ansamblul sau. Instrumentele electronice aflate in prezent la dispozitia sistemului judiciar, prin care se asigura publicarea online a motivarilor hotararilor judecatoresti si a altor date relevante privind cauzele de pe rolul instantelor, de interes pentru public, trebuie net imbunatatite pentru a servi scopului pentru care au fost create: pe de o parte, unificarea jurisprudentei, iar pe de alta parte, asigurarea transparentei si a increderii in actul de justitie.
• Accesul la justitie: filosofia celor patru noi coduri se bazeaza in mare parte pe nevoia de a asigura un acces sporit la justitie,

CAPITOLUL III. Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020

1. Viziune (concept), misiune, valori

Viziune (concept): modernizarea sistemului judiciar, prin implementarea unui sistem de management strategic in domeniul justitiei, utilizarea eficienta a resurselor, recurgerea la solutii inovative de crestere a performantei sistemului judiciar roman, precum si a accesibilitatii sale fata de cetatean

Misiunea sistemului judiciar este de a indeplini un act de justitie eficient si accesibil, realizat in conditii de independenta, integritate, stabilitate legislativa si institutionala, cu respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Valori:

• eficienta in gestionarea resurselor si a actului de justitie;
• transparenta institutiilor si a procedurilor judiciare;
• integritatea si responsabilitatea actorilor implicati in infaptuirea justitiei;
• respectul fata de cetatean, in calitate de beneficiar final al serviciului public de justitie.

2. Principii generale

Fiecare actiune cuprinsa in prezenta strategie se subsumeaza urmatoarelor principii, a caror respectare este esentiala pentru realizarea unui sistem judiciar modern:

■ respectarea statului de drept si a suprematiei legii;

■ garantarea unei reale separatii si a echilibrului puterilor in stat, prin consolidarea independentei si integritatii puterii judecatoresti;

■ asigurarea stabilitatii cadrului normativ si institutional;

■ cooperarea loiala dintre institutiile cu atributii in administrarea sistemului judiciar si infaptuirea justitiei;

■ respectarea drepturilor omului;

■ adoptarea celor mai bune practici europene legate de functionarea sistemului judiciar;

■ aplicarea principiilor de management integrat;

■ asigurarea transparentei actului de justitie;

■ consolidarea dialogului cu profesiile organizate in mod autonom si cu societatea civila, precum si implicarea acestora in procesul de modernizare a sistemului judiciar.

3. Directii de actiune, obiective strategice si obiective specifice

A. Eficientizarea justitiei ca serviciu public

1. Crearea si implementarea unui sistem unitar de management strategic la nivelul sistemului judiciar

a) infiintarea unui consiliu strategic format din conducerea la varf a MJ, CSM, MP, ICCJ;

b) specializarea persoanelor care gestioneaza implementarea managementului strategic la nivelul sistemului judiciar (MJ—MP—CSM—ICCJ) in metode si tehnici de management organizational;

c) introducerea unei aplicatii IT (analiza si prognoza, pornind de la datele statistice) care sa contribuie la procesul decizional in cadrul sistemului judiciar; asigurarea secventialitatii utilizarii datelor statistice in managementul strategic;

d) dezvoltarea integrata a sistemului de statistica judiciara la nivel interinstitutional (MJ—CSM—MP—ICCJ). Definirea mai clara si mai eficienta a indicilor statistici; optimizarea culegerii, prelucrarii si gestionarii datelor relevante.

Rezultat: sistem de management strategic si operational integrat la nivelul sistemului judiciar.

2. Definitivarea procesului de punere in aplicare a noilor coduri (civil/penal, de procedura civila/penala)

a) asigurarea resurselor umane, materiale si IT necesare implementarii noilor coduri;

b) continuarea formarii profesionale a magistratilor si a personalului auxiliar din instante (in corelare cu obiectivul E.3);

c) prezervarea stabilitatii cadrului normativ si implicarea sistemului judiciar in evaluarea si formularea propunerilor de amendamente la noile coduri in mod integrat; definitivarea procesului de adoptare a legislatiei subsecvente, necesara punerii in aplicare a noilor coduri;

d) pregatirea sistemului de probatiune pentru implementarea noilor reglementari;

e) pregatirea sistemului penitenciar pentru implementarea noilor reglementari;

f) continuarea mediatizarii si diseminarii informatiilor cu privire la principalele institutii si prevederi introduse de noile coduri (inclusiv de noul Cod al insolventei);

g) realizarea unor evaluari periodice a modului de implementare a noilor coduri prin intermediul unui mecanism interinstitutional de monitorizare a implementarii noilor coduri.

Rezultat: sistem judiciar pregatit pentru punerea in aplicare a noilor coduri.

3. Optimizarea organizarii si functionarii instantelor si parchetelor:

a) optimizarea managementului instantelor si parchetelor, prin asigurarea unui just echilibru intre responsabilizarea conducerii instantelor si parchetelor si degrevarea acesteia de sarcini administrative curente [in corelare cu obiectivul B.1.d)j;

b) dezvoltarea abilitatilor magistratilor si personalului auxiliar in domeniul managementului schimbarii, managementului instantei si al fluxului de dosare;

c) alocarea judicioasa si utilizarea eficienta a resurselor financiare;

d) instituirea intr-o serie de instante-pilot a sistemului bugetelor bazate pe rezultate, pentru a corela cerintele bugetare si alocarea resurselor cu rezultatele dorite; definirea unor metodologii clare si selectarea riguroasa a indicatorilor;

e) alocarea judicioasa a resurselor umane, in functie de necesitatile sistemului judiciar, volumul de activitate, specializarea resurselor umane, gradul de complexitate a cauzelor si alte criterii de performanta;

f) adaptarea si optimizarea aplicatiei „ECRIS” (imbunatatirea generala a functionalitatilor aplicatiei, perfectionarea motoarelor de cautare, optimizarea introducerii datelor, imbunatatirea componentelor aplicatiei care genereaza date statistice, formarea specializata a personalului care gestioneaza si utilizeaza aplicatia, imbunatatirea sistemului IT integrat in cadrul Ministerului Public, promovarea atasarii datelor si informatiilor in sistem electronic, in special in cazul dosarelor penale);

g) degrevarea instantelor si parchetelor prin promovarea, in continuare, a medierii ca metoda alternativa de solutionare a litigiilor;

h) identificarea de solutii normative in caz de jurisprudenta unitara, aplicata in situatii litigioase repetitive, in scopul degrevarii instantelor.

Rezultat: eficacitatea si eficienta activitatii instantelor si parchetelor — imbunatatite; durata de solutionare a dosarelor — redusa.

4. Imbunatatirea conditiilor de detentie si cresterea sanselor de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate

a) consolidarea sistemului penitenciar potrivit standardelor internationale in materie;

b) dezvoltarea programelor educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala din perioada detentiei si informarea opiniei publice;

c) dezvoltarea capacitatii institutionale si interinstitutionale in domeniul reintegrarii sociale a persoanelor private de libertate;

d) dezvoltarea capacitatii institutionale si interinstitutionale prin introducerea unor instrumente informatice integrate, de raportare, analiza, masurare, planificare, previzionare si managementul performantei;

e) asigurarea resurselor umane necesare desfasurarii activitatilor specifice si formarea profesionala a acestora la nivelul standardelor in materie.

Rezultat: conditii de detentie conforme cu standardele internationale; persoane condamnate pregatite pentru reintegrarea socioprofesionala/pentru preluarea acestora intr-un circuit de asistenta postdetentie.

5. Optimizarea cadrului legislativ si institutional privind organizarea si exercitarea profesiilor juridice organizate in mod autonom

Rezultat: cadru normativ si institutional referitor la profesiile juridice organizate in mod autonom, imbunatatit.

B. Consolidarea institutionala a sistemului judiciar

1. Consolidarea cadrului legislativ aferent sistemului judiciar, cu respectarea principiilor stabilitatii si predictibilitatii normelor

a) Consolidarea statutului magistratilor si imbunatatirea modalitatilor de recrutare, evaluare si promovare a magistratilor;

b) Introducerea asigurarii profesionale a magistratilor;19

c) Consultarea sistemului judiciar in procesul de revizuire a Constitutiei atunci cand modificarile vizeaza functionarea sau eficienta sistemului judiciar, statutul judecatorilor si/sau procurorilor, principiile statului de drept.

d) Delimitarea atributiilor in cadrul institutiilor sistemului judiciar, inclusiv a celor administrative [in corelare cu obiectivul А.З.а)]; identificarea procedurilor necontencioase si a procedurilor ce nu impun in mod obligatoriu interventia unui magistrat in vederea degrevarii acestora.

Rezultat: cadru legislativ aferent sistemului judiciar, imbunatatit.

2. Dezvoltarea capacitatii institutionale si decizionale a CSM, INM, SNG

a) consolidarea, in continuare, a capacitatii institutionale a CSM, INM si SNG;

b) consolidarea Inspectiei Judiciare;

c) cresterea capacitatii CSM de reactie la fenomenele de dezvoltare institutionala a sistemului judiciar; eficientizarea parghiilor de aparare a reputatiei magistratilor si independentei justitiei;

d) fluidizarea procesului decizional in cadrul CSM;

e) transparentizarea procedurii de selectie a reprezentantilor societatii civile in CSM, alaturi de clarificarea rolului acestora in cadrul CSM; initierea unui dialog cu Senatul cu privire la procedura de numire a acestor reprezentanti.

Rezultat: CSM, INM si SNG — consolidate din punct de vedere functional si organizatoric.

3. Consolidarea capacitatii administrative a Ministerului Justitiei si institutiilor din subordinea si din coordonarea sa

a) dezvoltarea biroului de statistica judiciara la nivelul MJ — parte a unui sistem integrat si coordonat la nivelul intregului sistem judiciar [in corelare cu Obiectivul A.1.d)j;

b) consolidarea sistemului de probatiune prin reorganizarea Directiei de probatiune si punerea in aplicare, in continuare, a masurilor de pregatire profesionala a personalului din probatiune si de consolidare a statutului sau;

c) consolidarea capacitatii institutionale a Oficiului National al Registrului Comertului, a sistemului registrului comertului si a sistemului informatic integrat al Oficiului National al Registrului Comertului;

d) eficientizarea activitatii de expertiza criminalistica, in acord cu standardele internationale in materie;

e) consolidarea capacitatii institutionale a MJ de analiza a activitatii profesiilor juridice organizate in mod autonom;

f) consolidarea si eficientizarea sistemului administratiei penitenciare [in corelare cu obiectivele A.2.e) si A.4j; reabilitarea retelei de penitenciare prin identificarea de forme alternative de finantare (spre exemplu: fonduri europene, lansarea unor parteneriate de tip public-privat, modernizarea si eficientizarea energetica a spatiilor existente, implementarea noilor tehnologii, de natura a optimiza utilizarea alocatiilor bugetare aferente imbunatatirii conditiilor de detentie si siguranta); consolidarea si extinderea capacitatii centrelor educative si a centrelor de detentie pentru minori;

g) consolidarea sistemului informatic judiciar [in corelare cu obiectivul B.5.C)];

h) eficientizarea activitatii de analiza si avizare a proiectelor de acte normative.

Rezultat: eficienta crescuta a MJ si a institutiilor din subordinea si din coordonarea sa.

4. Cresterea gradului de recuperare a creantelor provenite din infractiuni

a) dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a masurilor asiguratorii si a confiscarilor dispuse in cazul infractiunilor grave, inclusiv cele de coruptie, precum si a stadiului valorificarii acestor bunuri confiscate (masura inclusa in SNA);

b) infiintarea in subordinea Ministerului Justitiei a agentiei dedicate gestionarii bunurilor sechestrate in cadru procesual-penal — AMO — Assets Management Office;

c) diseminarea bunelor practici in materia identificarii, confiscarii si valorificarii bunurilor provenite din infractiuni de coruptie (masura inclusa in SNA);

d) dezvoltarea unui parteneriat cu administratia publica locala in domeniul recuperarii creantelor.

Rezultat: Valoare sporita a confiscarilor notificate la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si a sumelor de bani recuperate la bugetul de stat; sistem operational de recuperare a creantelor.

5. Consolidarea capacitatii administrative a instantelor si parchetelor

a) imbunatatirea infrastructurii instantelor si parchetelor (de exemplu, „Justice District“, continuarea si finalizarea tuturor obiectivelor de investitii in sediile instantelor, finantate de Programul Bancii Mondiale privind reforma sistemului judiciar);

(i) efectuarea unui bilant al principalelor obiective de investitii in infrastructura fizica a instantelor si parchetelor;

(ii) centralizarea nevoilor de infrastructura fizica de la instante si parchete;

b) asigurarea unui nou sediu pentru ICCJ;

c) finalizarea procesului de informatizare a instantelor si parchetelor [in corelare cu obiectivul B.3.g)];

d) dezvoltarea sistemului de management electronic al documentelor la nivelul instantelor si parchetelor (arhivarea electronica a dosarelor);

e) revizuirea hartii judiciare;

f) dezvoltarea linei politici de resurse umane la nivelul sistemului judiciar.

Rezultat: infrastructura consolidata la nivelul instantelor si parchetelor; gestionare mai eficienta a resurselor alocate; scheme de personal reechilibrate.

C. Integritatea sistemului judiciar

1. Consolidarea integritatii in cadrul sistemului judiciar prin promovarea masurilor anticoruptie si a standardelor etice profesionale

a) continuarea monitorizarii SNA cu privire la sistemul judiciar;

b) identificarea si solutionarea blocajelor in cadrul procedurilor disciplinare si al cazurilor de coruptie din sistemul judiciar;

c) consolidarea capacitatii sl a rezultatelor Inspectiei Judiciare: cresterea vitezei de reactie, prin asigurarea celeritatii procedurilor de verificare si control cu privire la constatarile referitoare la comportamentul profesional si personal al magistratilor, evaluat in cadrul competentelor specifice Inspectiei Judiciare;

d) continuarea progreselor deja inregistrate in procesul de investigare cu impartialitate si solutionarea de catre instante a faptelor de mare coruptie, inclusiv din randul reprezentantilor sistemului judiciar;

e) introducerea sondajelor periodice, care sa includa intrebari despre coruptia din sistemul judiciar si perceptia generala cu privire la corectitudinea/etica judiciara.

Rezultat: nivel de integritate a sistemului judiciar, imbunatatit.

2. Modernizarea statutului unor profesii juridice organizate in mod autonom (arbitri, avocati, experti, notari, practicieni in insolventa, executori judecatoresti, traducatori si interpreti) si al mediatorilor, in scopul consolidarii standardelor etice:

a) promovarea standardelor etice si de conduita anticoruptie la nivelul tuturor profesiilor juridice si al mediatorilor;

b) analize cu privire la activitatea profesiilor juridice organizate in mod autonom. Dezvoltarea de mijloace de depistare si solutionare a plangerilor vizand incalcari ale standardelor etice.

Rezultat: nivel de integritate a profesiilor juridice organizate in mod autonom si al mediatorilor, imbunatatit.

D. Asigurarea transparentei si informatizarii actului de justitie (Open Justice)

1. Publicarea hotararilor judecatoresti motivate

a) implementarea unui program informatic imbunatatit pentru accesarea jurisprudentei nationale relevante, cu motoare eficiente de cautare;

b) continuarea publicarii hotararilor judecatoresti ale ICCJ, integral, pe pagina de internet a instantei supreme; optimizarea paginii de web a ICCJ;

c) continuarea activitatii de elaborare si publicarea buletinelor periodice de jurisprudenta la nivelul curtilor de apel si ICCJ. Evaluarea eficientei acestora.

Rezultat: program informatic imbunatatit; acces la practica relevanta a instantelor si unificarea practicii judiciare (in corelare cu obiectivul E.2).

2. Imbunatatirea mecanismelor de furnizare a informatiilor pentru parti si a accesului la actele din instante in timp util

a) imbunatatirea sistemului care permite evidentierea circuitului dosarelor in instante, accesibil publicului;

b) publicarea online a informatiilor si documentelor relevante pentru justitiabil, in timp real si in format accesibil cetateanului.

Rezultat: acces online la justitie imbunatatit.

E. Imbunatatirea calitatii actului de justitie

1. Reducerea duratei procedurilor judiciare

a) diseminarea si utilizarea bunelor practici de reducere a amanarilor judecarii cauzelor;

b) pregatirea si desfasurarea sedintelor de management al dosarelor, in conformitate cu noile coduri de procedura;

Rezultat: proceduri judiciare derulate intr-un termen rezonabil.

2. Unificarea practicii judiciare

a) consolidarea rolului ICCJ ca instanta de unificare a practicii judiciare si for de ultim control;

b) formarea profesionala a magistratilor cu privire la jurisprudenta nationala;

c) publicarea hotararilor relevante ale instantelor judecatoresti (in corelare cu obiectivul D.1);

d) intocmirea si distribuirea de ghiduri tematice la nivelul parchetelor si instantelor (de exemplu, dispunerea solutiilor de netrimitere in judecata pe criterii de oportunitate).

e) monitorizarea practicii judiciare si sesizarea in faza incipienta a practicii neunitare, in vederea solutionarii chestiunilor ce suporta mai multe interpretari.

Rezultat: jurisprudenta unitara.

3. Pregatirea profesionala interdisciplinara a participantilor la infaptuirea actului de justitie

a) continuarea formarii profesionale a magistratilor, inclusiv formarea specializata a acestora, a personalului auxiliar din cadrul sistemului judiciar si a profesiilor juridice organizate in mod autonom cu privire la interpretarea si aplicarea noilor coduri [in corelare cu obiectivul A.2.b)j;

b) continuarea formarii profesionale a magistratilor si a profesiilor juridice organizate in mod autonom cu privire la jurisprudenta nationala si europeana [in corelare cu obiectivul E.2.b)];

c) formarea profesionala a magistratilor si a altor categorii de personal din cadrul sistemului judiciar in materia managementului juridic si judiciar [in corelare cu obiectivul A. 1 .b)];

d) dezvoltarea programelor de formare si practica pentru studentii in drept.

Rezultat: formarea profesionala a participantilor la infaptuirea actului de justitie, adaptata la cerintele sistemului judiciar modernizat.

4. Imbunatatirea activitatii de executare a hotararilor judecatoresti

a) accelerarea procedurii de executare a hotararilor judecatoresti, prin punerea efectiva in aplicare a prevederilor noului Cod de procedura civila;

b) imbunatatirea cadrului normativ referitor la organizarea si functionarea corpului executorilor judecatoresti (in corelare cu obiectivul C.2).

Rezultat: hotarari judecatoresti executate in mod efectiv si intr-un termen rezonabil.

E. Garantarea accesului liber la justitie

1. Consolidarea sistemului de acordare a asistentei juridice

a) dezvoltarea si aplicarea de politici imbunatatite de acordare a asistentei juridice, de evaluare a calitatii asistentei oferite si de plata catre cei care ofera aceste servicii; consolidarea componentelor esentiale ale asistentei — financiara si calitativa;

b) imbunatatirea bazei de date cu privire la asistenta juridica, incluzand informatii despre cine primeste asistenta, cine este angajat sa o ofere si onorariile stabilite;

c) infiintarea unor birouri/servicii de consiliere juridica si informare a cetatenilor, accesibile inainte de a apela la instanta si promovarea activitatii acestora;

d) consolidarea colaborarii cu organizatiile societatii civile in vederea dezvoltarii serviciilor de asistenta juridica gratuita pentru grupuri vulnerabile.

Rezultat: Asistenta juridica adecvata nevoilor cetateanului.

2. Imbunatatirea mijloacelor de comunicare externa a sistemului judiciar. Activitati de prevenire a infractionalitatii, inclusiv a coruptiei:

a) stabilirea unei strategii de comunicare publica unitara la nivelul sistemului justitiei. Consolidarea compartimentelor de comunicare din cadrul institutiilor sistemului judiciar si formarea personalului specializat;

b) implementarea Memorandumului comun MJ—CSM— PICCJ—MEN privind educatia juridica in scoli;

c) accesul gratuit al publicului la legislatia actualizata;

d) intocmirea si distribuirea de brosuri si ghiduri de educatie juridica a publicului, pe teme specifice; evaluarea periodica a impactului si eficientei acestora. Diversificarea posibilitatilor de informare online pentru cetateni;

e) imbunatatirea mecanismelor de furnizare a informatiilor pentru publicul larg care sa ajute cetatenii si justitiabilii sa aiba acces la actele din instante in timp util (de exemplu, facilitati de cautare extinsa si notificare);

f) programe de informare si educare a cetatenilor cu privire la accesul la justitie si competenta instantelor si parchetelor, standardizarea cererilor, publicarea si informarea cetatenilor cu privire la circuitul si modalitatea de solutionare a cererilor;

g) dezvoltarea de parteneriate cu ONG-urile si implicarea societatii civile in special in programele de informare si educare a cetatenilor;

h) prevenirea infractionalitatii prin popularizarea standardelor de integritate si a masurilor anticoruptie.

Rezultat: cultura juridica consolidata in societatea

romaneasca; grad ridicat de acces al publicului la informatii privind starea justitiei; imbunatatirea indicatorilor de perceptie publica privind increderea in justitie.

4. Implicatii pentru buget (proiectii bugetare)

Implementarea strategiei se va realiza in limitele strategiei fiscal-bugetare in vigoare. Finantarea se va asigura din bugetele institutiilor implicate, in limita sumelor aprobate anual pentru aceasta destinatie.

In vederea indeplinirii obiectivelor prezentei strategii vor fi avute in vedere surse de finantare alternative celor de la bugetul de stat, precum fondurile structurale aferente perioadei 2014— 2020 sau finantarea externa oferita de alti donori (spre exemplu, Banca Mondiala, Mecanismul financiar norvegian, proiectele destinate sistemului judiciar roman din cadrul „Programului de cooperare elvetiano-roman pentru reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene extinse”, asistenta bilaterala din partea unor state membre UE, precum proiectul „Masuri suplimentare in vederea realizarii obiectivelor de referinta din cadrul MCV”, finantat de guvernul olandez).

Implicatiile bugetare estimative vor fi incluse in planul de actiune.

5. Implicatii juridice

Strategia urmareste consolidarea legislativa si institutionala a sistemului judiciar, concentrandu-se indeosebi pe masuri de punere in aplicare a legislatiei in vigoare.

Eventuale interventii legislative pot fi necesare in vederea indeplinirii unor obiective specifice din strategie (e.g. consolidarea institutionala, promovarea masurilor de integritate in sistemul judiciar, garantarea accesului liber la justitie).

6. Monitorizare, evaluare, revizuire

Monitorizarea strategiei se va realiza pe baza planului de actiune, care va prezenta obiectivele generale, obiectivele specifice, actiunile care trebuie intreprinse pentru atingerea obiectivelor enuntate, termenele de realizare, institutiile responsabile, resursele necesare, estimate, precum si indicatorii de performanta.

Indeplinirea obiectivelor strategice va fi urmarita de catre Comisa de monitorizare, care va fi alcatuita din reprezentanti ai MJ, CSM, ICCJ, PICCJ, DNA.

La nivel tehnic, in vederea monitorizarii strategiei, se va constitui un grup de lucru, avand in componenta experti din cadrul institutiilor de mai sus, care va fi coordonat de Ministerul Justitiei.

Comisia de monitorizare va fi convocata de ministrul justitiei trimestrial sau ori de cate ori considera necesar, din proprie initiativa sau la solicitarea celorlalte institutii.

La reuniunile grupului de lucru mentionat mai sus pot fi invitati reprezentanti ai tuturor puterilor in stat, ai asociatiilor profesionale si ai societatii civile.

Gradul de implementare a strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte semestriale de monitorizare, definitivate in cadrul grupului de lucru tehnic mai sus amintit si asumate de Comisia de monitorizare. In baza rapoartelor de monitorizare, grupul de lucru poate propune revizuiri periodice ale strategiei si ale planului de actiune.

7. Procesul de consultare

In etapa de redactare a proiectului strategiei, Ministerul Justitiei a primit contributii de la Consiliul Superior al Magistraturii, inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, Administratia Nationala a Penitenciarelor, Oficiul National al Registrului Comertului. Organismele profesionale ale avocatilor, notarilor, executorilor judecatoresti, mediatorilor au fost, de asemenea, consultate, iar unele dintre ele au formulat propriile observatii.

Dupa analiza si integrarea observatiilor primite de la institutiile si organismele mentionate mai sus, proiectul strategiei a fost lansat in dezbatere publica, prin postarea sa pe pagina de internet a Ministerului Justitiei in perioada 10 octombrie— 30 noiembrie 2014.

Doua reuniuni de consultare cu societatea civila au avut loc in perioada octombrie—noiembrie 2014

Abrevieri

ANP — Administratia Nationala a Penitenciarelor

BM — Banca Mondiala

CE — Comisia Europeana

CSM — Consiliul Superior al Magistraturii

DIICOT — Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism

DNA — Directia Nationala Anticoruptie

IJ — Inspectia Judiciara

INM — Institutul National al Magistraturii

ICCJ — Inalta Curte de Casatie si Justitie

JFR — Judicial Functional Review

MCV — Mecanismul de Cooperare si Verificare

MEN — Ministerul Educatiei Nationale

MJ — Ministerul Justitiei

MP — Ministerul Public

ONRC — Oficiul National al Registrului Comertului

PICCJ — Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie

SNA — Strategia Nationala Anticoruptie

SNG — Scoala Nationala de Grefieri

UE — Uniunea Europeana

Sursa: Legalis.ro