Libertatea de stabilire. Organizarea jocurilor de noroc

Luxemburg, 22 ianuarie 2015
Hotararea in cauza C-463/13
Stanley International Betting Ltd si altii/Ministero dell’Economia e delle Finanze si altii

Dreptul Uniunii nu se opune organzarii, in Italia, a unei noi proceduri de cerere de oferta in vederea atribuirii, in materie de jocuri de noroc, a unor concesiuni pentru o o durata mai mica decat cea a concesiunilor atribuite anterior.

In Italia, organizarea jocurilor de noroc, inclusiv colectarea de pariuri, este conditionata de obtinerea unei concesiuni administrative si a unei autorizatii din partea politiei. In anul 1999, societatile de capitaluri cotate la bursa au fost excluse de la procedurile de cerere de oferta initiate la acea data in vederea atribuirii de concesiuni. Curtea de Justitie a declarat ca excluderea acestor societati era incompatibila cu dreptul Uniunii.

Pentru a asigura conformitatea cu dreptul Uniunii, Italia a reformat sectorul jocurilor de noroc in anul 2006 si ulterior in anul 2012, ca urmare a unei noi hotarari a Curtii5.

Administratia Autonoma a Monopolurilor de Stat (Agenzia delle Dogane e dei Monopoli di Stato) a initiat, asadar, in 2012, o procedura de cerere de oferta in vederea atribuirii a 2 000 de noi concesiuni.

Societatea britanica Stanley International Betting, precum si filiala sa malteza Stanleybet Malta (denumite in continuare „societatile Stanley”) isi desfasoara activitatea in Italia de aproximativ 15 ani prin intermediul „centrelor de transmitere a datelor” (denumite in continuare „CTD-uri”), situate in localuri deschise publicului. CTD-urile pun la dispozitia jucatorilor conexiunea telematica si transmit fiecare partida societatilor Stanley. Acestea nu dispun nici de licenta de concesiune, nici de autorizatie din partea politiei. Acest sistem a facut obiectul mai multor decizii ale Curtii de Justitie.

Considerand ca au fost excluse de la procedurile de cerere de oferta anterioare organizate in anii 1999 si 2006, societatile Stanley au solicitat anularea procedurii de cerere de oferta din 2012 si organizarea unei noi proceduri de cerere de oferta. Acestea au criticat durata noilor concesiuni (40 de luni), mult mai mica decat durata concesiunilor anterioare (cuprinsa intre 9 si 12 ani), precum si caracterul exclusiv al activitatii de comercializare a produselor de jocuri de noroc si interdictia privind cesiunea contractelor de concesiune. Conditiile restrictive mentionate nu le-ar permite sa participe in mod util la procedura de cerere de oferta, avand in vedere sanctiunile legate de

cauzele de revocare, de suspendare si de decadere din dreptul la concesiune (pierderea garantiei si cesiunea, cu titlu gratuit, a dreptului de utilizare a bunurilor corporale si necorporale).

Sesizat in ultima instanta, Consiglio di Stato (Consiliul de Stat, Italia) solicita Curtii de Justitie sa precizeze daca dreptul Uniunii se opune unei legislatii nationale care, ca urmare a unei reorganizari a sistemului in vederea alinierii termenelor de expirare a concesiunilor, prevede organizarea unei noi proceduri de cerere de oferta pentru acordarea de concesiuni cu o durata mai mica decat cea a concesiunilor atribuite anterior.

In hotararea pronuntata azi, Curtea constata mai intai ca atat revocarea si redistribuirea vechilor concesiuni, cat si scoaterea la concurs a unui numar corespunzator de noi concesiuni ar putea fi solutii adecvate pentru remedierea excluderii nelegale a anumitor operatori. In domeniul nearmonizat al jocurilor de noroc, autoritatile nationale pot sa aleaga, in temeiul libertatii lor de apreciere, una sau alta dintre aceste solutii.

Curtea subliniaza ca vechii concesionari beneficiaza de un avantaj concurential necuvenit, intrucat au putut sa isi inceapa activitatea cu cativa ani inaintea operatorilor exclusi in mod nelegal; totusi, acesti vechi concesionari nu primesc avantaje concurentiale „suplimentare”, avand in vedere ca dispozitiile in cauza sunt aplicabile si in privinta acestora. In plus, societatile Stanley nu pot fi calificate cu adevarat ca fiind „noi operatori intrati pe piata”, deoarece, chiar daca nu detin nici concesiuni, nici autorizatii, isi desfasoara activitatea in Italia de aproximativ 15 ani. Pe de alta parte, chiar daca noile concesiuni au o durata mai mica, ele sunt mai putin oneroase si mai putin constrangatoare din punct de vedere economic.

Curtea concluzioneaza ca reglementarea italiana respecta principiile egalitatii de tratament si efectivitatii.

Curtea aminteste ca restrictiile privind activitatile de jocuri de noroc pot fi justificate prin motive imperative de interes general (protectia consumatorilor sau prevenirea fraudei si a incitarii cetatenilor la o cheltuiala excesiva legata de joc), precum si prin obiectivul referitor la combaterea infractionalitatii. Pe de alta parte, jocurile de noroc fac parte dintre domeniile in care exista divergente considerabile de ordin moral, religios si cultural intre statele membre. In lipsa unei armonizari la nivelul Uniunii, fiecare stat membru poate, potrivit propriei scari de valori, sa identifice obiectivele urmarite si sa aprecieze cerintele pe care le impune protectia intereselor in cauza.

Curtea constata astfel ca, in acest context specific, reorganizarea sistemului concesiunilor printr-o aliniere temporala a termenelor de expirare a concesiunilor poate sa contribuie la urmarirea coerenta a obiectivelor legitime privind reducerea ocaziilor de joc sau combaterea criminalitatii legate de aceste jocuri si nu depaseste ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

In cazul in care se dovedeste ca, in viitor, autoritatile nationale intentioneaza sa reduca numarul de concesiuni acordate sau sa exercite un control mai strict asupra activitatilor in domeniul jocurilor de noroc, adoptarea unor asemenea masuri ar fi facilitata in ipoteza in care toate concesiunile sunt atribuite pentru aceeasi durata si expira in acelasi timp.

In consecinta, Curtea declara ca dreptul Uniunii nu se opune ca Italia sa organizeze, in vederea alinierii temporale a termenelor de expirare a diferite concesiuni, o noua procedura de cerere de oferta care vizeaza atribuirea unor concesiuni cu o durata mai mica decat cea a concesiunilor atribuite anterior.

Sursa: Curia.eu

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close