Ministerul Justitiei clarifica unele interpretari eronate ale proiectului de lege privind traducatorii si interpretii judiciari
In urma aparitiei in mass-media a unor interpretari eronate cu privire la prevederile proiectului de modificare a legii privind traducatorii si interpretii judiciari, lansat in dezbatere publica pe 15 i30anuarie 2015, Ministerul Justitiei face urmatoarele precizari:
Proiectul de lege supus spre dezbatere publica NU conduce la ingradirea dreptului la munca, intrucat NU are ca obiect de reglementare intreaga piata a serviciilor de traducere de interpretare, ci numai un segment al acesteia – segmentul serviciilor de traducere si interpretare pentru organele din sfera sistemului de justitie (Ministerul Justitiei, entitatile aflate in subordine acestuia, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, instantele judecatoresti, parchetele de pe langa instantele judecatoresti si organele de cercetare penala, notarii publici, executorii judecatoresti, avocatii, mediatorii si practicienii in insolventa).
Fata de aceasta sustinere, apreciem ca trebuie facute urmatoarele precizari cu privire la cadrul legal care reglementeaza in prezent autorizarea de catre Ministerul Justitiei a interpretilor si traducatorilor si regimul juridic pe care il propune proiectul de lege supus spre dezbatere publica:
I. Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea si plata interpretilor si traducatorilor folositi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justitiei, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie, de organele de urmarire penala, de instantele judecatoresti, de birourile notarilor publici, de avocati si de executori judecatoresti, cu modificarile si completarile ulterioare,in vigoare la acest moment si a carei abrogare se propune prin proiectul de lege, nu reglementeaza, nici in prezent, activitatea de traducere si interpretare, in general.
Din analiza Legii nr. 178/1997 rezulta ca acest act normativ reglementeaza numai un segment al serviciilor de traducere si interpretare, constand in activitatea de traducere si interpretare prestata la solicitarea urmatoarelor organe, expres si limitativ prevazute in titlul si in cuprinsul legii: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, organele de urmarire penala, instantele judecatoresti, birourile notarilor publici, avocati si executori judecatoresti.
Intreaga constructie logico-juridica a normelor cuprinse in Legea nr. 178/1997 se grefeaza pe ideea prestarii serviciilor de traducere si interpretare de catre persoanele autorizate in conditiile acestui act normativ, aplicabile exclusiv in situatia in care aceste servicii sunt prestate pentru entitatile enumerate in titlul legii.
II. Potrivit legii, Ministerul Justitiei nu putea sa reglementeze si nici nu a reglementat autorizarea traducatorilor si interpretilor in general, ci numai autorizarea traducatorilor si interpretilor care, potrivit legii, pot presta servicii pentru organele din sfera sistemului de justitie (Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie, organele de urmarire penala, instantele judecatoresti, birourile notarilor publici, avocati si executori judecatoresti).
III. Legea nr. 178/1997 nu a interzis si nu interzice nici in prezent interpretilor si traducatorilor autorizati in temeiul Legii nr. 178/1997 prestarea de servicii pentru alte persoane fizice si juridice decat cele enumerate in titlul legii.
Prin urmare, normele sale sunt de stricta interpretare si aplicare, neputand fi extinse prin analogie si la raporturile juridice derivate din efectuarea serviciilor de traducere si interpretare pentru alte entitati decat cele prevazute de lege.
Fata de cele aratate, consideram ca, in practica, s-a extins, in mod nejustificat, sfera serviciilor care constituie servicii de interpretare si traducere autorizata in acceptiunea Legii nr. 178/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, ajungandu-se sa se solicite si sa se presteze servicii de interpretare si traducere in baza autorizatiei eliberate de catre Ministerul Justitiei si in alte scopuri decat cele reglementate de catre legiuitor, mentionate mai sus.
In acest fel, calitatea de interpret si traducator autorizat a fost utilizata in scopuri comerciale in vederea atragerii de clientela insuficient informata cu privire la rolul interpretului si traducatorului autorizat si la scopul in care se efectueaza serviciile de interpretare si traducere de catre acesta.
Proiectul de lege promovat de Ministerul Justitiei mentine si clarifica distinctia dintre traducatorul si interpretul in general si traducatorul si interpretul judiciar/autorizat si reglementeaza un segment din piata serviciilor de traducere si interpretare, si anume segmentul serviciilor de traducere si interpretare prestate in cadrul unei proceduri sau activitati desfasurate in fata sau de catre un organ din sistemul judiciar ori conex acestuia.
IV. In plus, precizam ca, proiectul de lege prevede in mod clar ca traducatorii si interpretii judiciari isi vor putea desfasura activitatea in cadrul birourilor individuale de traducere si interpretare judiciara sau in societati profesionale de traducere si interpretare judiciara, avand ca obiect de activitate unic desfasurarea activitatii de traducere si interpretare judiciara.
In sprijinul solutiei de reglementare a celor doua forme de exercitare a profesiei au stat mai multe argumente, dintre care amintim:
– lipsa de claritate a legislatiei in vigoare, a carei interpretare a permis exercitarea activitatii de interpret si traducator autorizat in urmatoarele forme: persoana fizica autorizata, societate comerciala, angajat al unei societati comerciale, biroul notarial sau de avocatura etc.;
– imposibilitatea angajarii raspunderii civile a societatii angajatoare pentru eventuale prejudicii cauzate prin indeplinirea necorespunzatoare a activitatii de traducere si interpretare autorizata, desi contractul de prestari servicii se incheie cu aceasta;
– scaderea calitatii activitatii de traducere si interpretare, precum si incurajarea practicarii acestei activitati in calitate de angajat, fapt ce conduce la diminuarea veniturilor traducatorilor si interpretilor judiciari;
– existenta unui posibil conflict intre obligatiile pe care traducatorul si interpretul autorizat le are in calitate de angajat si cele pe care le are in calitate de membru al corpului profesional.
Asadar, prin promovarea acestui proiect de act normativ se propune clarificarea si sub aspectul formei de organizare si functionare a distinctiei care rezulta si din legislatia actuala intre interpretii si traducatorii autorizati folositi de organele enumerate in titlul actului normativ mentionat (care, potrivit proiectului de lege, devin traducatori si interpreti judiciari) si ceilalti traducatori si interpreti.
Aceasta nu inseamna ca pentru traducerea unui inscris, persoana interesata trebuie sa se adreseze unuia dintre organele prevazute de lege (spre ex., avocat, notar sau mediator); aceasta se poate adresa direct traducatorului si interpretului judiciar pentru efectuarea unei traduceri, daca traducerea va fi folosita intr-o procedura sau activitate desfasurata in fata sau de catre un organ din sistemul judiciar ori conex acestuia sau, cu alte cuvinte, daca, in acceptiunea proiectului de lege, traducerea are caracter judiciar.
Persoana care are calitatea de traducator si interpret judiciar va putea efectua si acele traduceri care nu au caracter judiciar, insa, nu in aceasta calitate si nu in cadrul biroului sau societatii profesionale de traducere si interpretare judiciara.
Pentru a efectua alte categorii de traduceri decat cele prevazute de legea initiata de Ministerul Justitiei, este suficienta infiintarea unei societati (in masura in care societatea nu este deja infiintata) care sa aiba ca obiect de activitate prestarea serviciilor de interpretare si traducere, altele decat cele reglementate de proiectul de lege.
Precizam ca, asa cum am aratat, aceasta distinctie rezulta si din actuala reglementare. Astfel, autorizarea la care se refera Legea nr. 178/1997 este o cerinta impusa:
a) pe de o parte, organelor din sfera sistemului de justitie, enumerate mai sus, de a nu folosi in activitatea lor decat servicii de interpretare si traducere prestate de persoane autorizate in acest scop de catre Ministerul Justitiei;
b) pe de alta parte, persoanelor atestate in profesia de interpret si traducator, care, pentru a putea presta si servicii de interpretare si traducere la solicitarea organelor din sfera sistemului de justitie, trebuie sa obtina, in prealabil, autorizatia de interpret si traducator eliberata de catre Ministerul Justitiei, autorizatie care urmeaza a fi folosita pentru prestarea exclusiv a serviciilor de interpretare si traducere necesare intr-o procedura derulata de organele enumerate limitativ de Legea nr. 178/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
In acest fel ar trebui interpretat art. 2 din Legea nr. 178/1997, potrivit caruia „Activitatea de interpret si traducator pentru Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei, instantele judecatoresti, parchetele de pe langa instantele judecatoresti, organele de cercetare penala, birourile notarilor publici, pentru avocati si executori judecatoresti se efectueaza de catre persoane atestate in profesie si autorizate de Ministerul Justitiei.”
In practica, insa, s-a extins, in mod nejustificat, sfera serviciilor care constituie servicii de interpretare si traducere autorizata in acceptiunea Legii nr. 178/1997, ajungandu-se sa se solicite si sa se presteze servicii de interpretare si traducere in baza autorizatiei eliberate de catre Ministerul Justitiei si in alte scopuri decat cele reglementate de catre legiuitor, mentionate mai sus.
In acest fel, calitatea de interpret si traducator autorizat a fost utilizata in scopuri comerciale in vederea atragerii de clientela insuficient informata cu privire la rolul interpretului si traducatorului autorizat si la scopul in care se efectueaza serviciile de interpretare si traducere de catre acesta.
V. In ceea ce priveste intrarea in vigoare a proiectului de act normativ, facem precizarea ca termenul de 1 februarie este termenul pana la care persoanele interesate pot formula propuneri si observatii privind proiectul de lege, si nu data la care acesta va intra in vigoare. Dupa finalizarea proiectului de lege la nivelul Ministerului Justitiei, inclusiv pe baza observatiilor si propunerilor primite in contextul dezbaterii publice a acestuia, proiectul va fi supus spre avizare ministerelor competente, spre aprobare Guvernului si, respectiv, spre adoptare Parlamentului.
Sursa: Ministerul Justitiei
