2015 a fost desemnat Anul European pentru Dezvoltare
Materialul a fost publicat în Newsletter IER nr. 71 din ianuarie 2015,
sub semnătura lui Bogdan Mureşan.
… În calitatea sa de actor cu aspiraţii globale, UE este angajată în eradicarea sărăciei la nivel mondial şi îşi va informa cetăţenii că fiecare euro contează în încercarea de a schimba viaţa oamenilor din ţările sărace, concentrânduse pe colaborarea în domenii precum solidaritatea, justiţia şi politicile de dezvoltare. Motto-ul Anului European pentru Dezvoltare este „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”.
Anul tematic, împărţit, la rândul său, în 12 luni tematice, a fost lansat pe 9 ianuarie la Riga, închiderea oficială fiind programată la data de 8 decembrie în Luxemburg. ODM (având drept an de referinţă 1990) reprezintă chintesenţa Declaraţiei Mileniului, adoptată în septembrie 2000 la Summitul Mileniului, de 191 ţări, printre care şi România. Cu acea ocazie, lideri din ţări bogate şi sărace s-au angajat să îndeplinească opt puncte cheie care au ca scop principal eradicarea sărăciei extreme din întreaga lume până la sfârşitul anului de graţie 2015. Iar eforturile pentru atingerea acestora nu sunt nici pe departe încheiate. Cele opt axe principale de acţiune sunt următoarele: Eradicarea sărăciei extreme şi a foametei; Acces universal la educaţie; Promovarea egalităţii de gen şi afirmarea femeilor; Reducerea mortalităţii infantile; Îmbunătăţirea sănătăţii materne; Combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli; Asigurarea sustenabilităţii mediului; Parteneriatele globale pentru dezvoltare . Declaraţia Mileniului este unica agendă globală în domeniul dezvoltării, asupra căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii.
Deşi şi-a dorit să fie parte la această piatră de temelie a arhitecturii internaţionale de după cel de-al Doilea Război Mondial încă din 1946, România s-a alăturat Organizaţiei Naţiunilor Unite abia în 1955, alături de alte 15 state. Biroul de ţară al United Nations Development Programme (UNDP) s-a deschis într-un stat fost membru al Pactului de la Varşovia cu aproape 20 de ani înainte ca birouri similare să fie deschise în statele vecine. Înainte de revoluţia din 1989, ţara noastră fusese un donator important de asistenţă pentru dezvoltare către alte state, în special din Africa şi Orientul Mijlociu. În perioada de tranziţie ce a urmat, România a devenit un stat receptor de asistenţă, iar după aderarea la blocul comunitar, în 2007, ţara noastră se află din nou în postura de a sprijini diverse arii de dezvoltare dincolo de graniţe.
Potrivit Programului de Guvernare 2013-2016, „Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare (AOD) va rămâne o dimensiune prioritară a acţiunii diplomatice, urmărindu-se consolidarea şi dezvoltarea obiectivelor stabilite prin planul anual în domeniu. Vor fi avute în vedere zonele geografice prioritare precum Republica Moldova, Vecinătatea Estică, Bazinul Mediteranean, pentru sprijinirea proiectelor de consolidare a democraţiei, statului de drept, respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale” .
Pe de o parte, au fost realizate progrese notabile în ceea ce priveşte eradicarea sărăciei (sărăcia extremă la nivel global a fost redusă la jumătate în 2010, cu cinci ani înainte de expirarea termenului limită), accesul la educaţie, promovarea egalităţii de gen, reducerea mortalităţii infantile, combaterea HIV/SIDA, asigurarea sustenabilităţii mediului şi crearea unui parteneriat pentru dezvoltare. Pe de altă parte, eforturile şi rezultatele nu sunt distribuite uniform şi sunt limitate de impactul principalelor provocări globale, de la criza financiară şi economică, la creşterea preţurilor la produsele alimentare de bază, efectul schimbărilor climatice, dar şi de persistenţa zonelor de instabilitate şi conflict. În acest context, se caută modalităţi de a încorpora lecţiile învăţate în noua Agendă ONU a Dezvoltării post-2015, după ce programul Millenium Development Goals se va fi încheiat. Noua agendă ar urma să reflecte importanţa definitivării ODM, cu scopul final de a construi societăţi inclusive, instituţii puternice şi o prosperitate împărtăşită.
Este demn de menţionat că Uniunea Europeană este cel mai mare donator de Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare din lume, furnizând mai mult de jumătate din asistenţa acordată la nivel mondial. „Anul european pentru dezvoltare reprezintă o șansă importantă de a angaja cetățenii în activitatea instituțiilor UE în domeniul politicii pentru dezvoltare”, a afirmat Președintele Comisiei pentru dezvoltare din Parlamentul European, Linda McAvan (S&D, Regatul Unit), într-un interviu recent.
„Una dintre priorităţile mele în cadrul acestei Comisii o reprezintă consolidarea rolului UE în calitate de actor global. Europa poate fi un actor global doar dacă europenii înţeleg modul în care rolul Uniunii Europene şi al statelor membre ne ajută pe toţi, în această lume interdependentă”, a remarcat şi noul preşedinte al CE Jean-Claude Juncker, cu ocazia ceremoniei de lansare a Anului European pentru Dezvoltare desfăşurate la 9 ianuarie la Riga, capitala Letoniei, ţară care deţine în primul semestru al acestui an preşedinţia prin rotaţie a UE. „În contextul în care UE şi statele sale membre constituie cea mai importantă entitate donatoare din lume, ne putem mândri cu aceste rezultate. Europa a făcut o diferenţă în viaţa a milioane de persoane”, a subliniat Jean-Claude Juncker. Privind spre viitor, fostul premier luxemburghez a fost în asentimentul secretarului general al ONU Ban Ki-moon, potrivit căruia o Agendă ONU a Dezvoltării post- 2015 este „o oportunitate unică pentru liderii şi populaţiile globale pentru a pune capăt sărăciei, a transforma lumea ca să răspundă mai bine nevoilor umane şi necesităţilor transformărilor economice, protejând totodată mediul, asigurând pacea şi respectarea drepturilor omului”.
Salutând iniţiativa Anului European pentru Dezvoltare, MAE a dat asigurări că va continua „să promoveze (pe parcursul acestuia) experiența de tranziţie a României spre democrație în domenii precum: buna guvernanță, întărirea democrației și a statului de drept, dezvoltare economică, educație, sănătate și protecția mediului” . Din păcate, lansarea Anului European pentru Dezvoltare a fost umbrită de producerea, cu doar două zile înainte (la 7 ianuarie), a celui mai sângeros atentat terorist din istoria Franţei. Atacul a vizat sediul publicaţiei satirice Charlie Hebdo şi s-a soldat cu 12 morţi, provocând o undă de șoc în lumea întreagă. „Este un act intolerabil şi barbar ce ne vizează pe toţi, în calitate de fiinţe umane şi europeni” , a fost reacţia preşedintelui Juncker, care a participat, la 11 ianuarie, la un marş al solidarităţii la Paris alături de numeroşi lideri mondiali.
Sursa: Institutul European din România
