Curierul Judiciar nr. 3/2015
Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă punem la dispoziţie cea mai performantă revistă de actualitate juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu ştiinţific şi redacţional de excepţie, susţinută de autori prestigioşi care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în două baze de date internaţionale şi disponibilă şi în format online în Biblioteca juridico-economică online Legalis.ro .Revista este indexată în baze de date internaţionale (BDI)
Numărul din luna martie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.
Editorialul din acest număr este semnat de avocat dr. Cosmin Flavius Costaş, care ridică câteva întrebări privind noile Coduri fiscale evidenţiind o parte din hibele acestora: „În ultimele luni, aproape obsesiv, ni s-a spus mereu că vom avea noi Coduri fiscale şi că ele vor fi supuse dezbaterii şi aprobării în prima parte a anului 2015, urmând să intre în vigoare de la începutul lui 2016. Prin urmare, interesul pentru geneza, filosofia, forma şi conţinutul noilor Coduri este direct proporţional. Finalmente, Guvernul a pus în circulaţie, la 27 martie 2015, propunerile pe care le va transmite Parlamentului. În acest context şi fără a proceda la o analiză punctuală a tuturor modificărilor propuse, ne-am propus câteva scurte observaţii asupra temei”.
În cadrul rubricii Curier legislativ sunt prezentate cele mai importante acte normative din luna martie 2015, inclusiv decizii ale Curţii Constituţionale şi decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare lunii februarie 2015 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de conf.dr. Bogdan Aurescu.
Practică judiciară neunitară
Continuăm şi în acest număr cu rubrica realizată de judecătorul Răzvan Anghel dedicată practicii judiciare neunitare care cuprinde soluţii ce ilustrează apariţia unei jurisprudenţe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicaţii imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr sunt analizate consecinţele modificării cuantumului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată asupra modului de calcul al salariilor de bază în cadrul societăţilor cu capital de stat din domeniul transportului feroviar şi interpretarea clauzelor din contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate.
Dreptul afacerilor
Articolul Fiducia în noul Cod civil: un exemplu de dinamizare de către dreptul afacerilor internaţionale a relaţiei dreptului român cu common law, semnat de drd. Luminiţa Gheorghe (avocat Wolf Theiss Rechtsanwälte GmbH & Co KG), propune o analiză a fiduciei a cărei reglementare expresă în noul Cod civil „s-a impus ca o necesitate, urmare a dezvoltării comerţului și a afacerilor internaţionale”. Articolul are în vedere analiza fiduciei în dreptul român şi în common law.
Drept privat
Articolul Garanţiile ascendente în reglementarea noului Cod civil, semnat de lector dr. Juanita Goicovici, propune o analiză complexă a uneia dintre modificările majore aduse regimului garanţiilor vânzătorului în noul Cod civil, şi anume consacrarea expresă a existenţei unei garanţii ascendente pentru evicţiune: „această posibilitate nu era interzisă în textele vechiului Cod civil din 1864, însă, nefiind consacrată expres, atât părţile, cât şi judecătorii erau reticenţi în ce priveşte utilitatea sa”. Avantajele garanţiei ascendente, mecanismul, condiţiile de admisibilitate şi efectele sunt analizate cu precădere prin raportare la situaţiile care au apărut în practică.
Articolul Intabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor adjudecate în procedura de executare silită în absenţa plăţii de către adjudecatar a impozitului pentru transferul dreptului de proprietate, semnat de Adriana Florentina Dobre (avocat RTPR Allen & Overy), aduce în prim plan o problemă foarte interesantă privind situaţia proprietarului unui imobil dobândit în cadrul unei proceduri de executare silită care este îndreptăţit să solicite intabularea dreptului său de proprietate în cartea funciară fără a fi obligat la plata impozitului pentru transferul dreptului de proprietate reglementat de art. 771 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Problema analizată a făcut şi obiectul analizei Curţii Constituţionale a României care în data de 11 noiembrie 2014 a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 771 alin. (6) C.fisc.
Drept public
Articolul Consideraţii critice asupra măsurii ridicării vehiculelor staţionate neregulamentar, semnat de judecător Ancuţa Blanariu şi consilier jur. dr. Adrian Tatar. Având în vedere practica neunitară în soluţionarea cererilor privind măsura ridicării vehiculelor staţionate neregulamentar, autorii apreciază că se impune lămurirea mai multor aspecte legate de această măsură: cadrul legal, natura juridică, controlul de constituţionalitate şi legalitatea actelor care prevăd procedura de aplicare.
Drept penal
Articolul Unele observaţii referitoare la criteriul condiţiilor de tragere la răspundere penală din perspectiva succesiunii Codurilor penale, semnat de dr. Bogdan Constantin Andrei: „Noul Cod penal a redefinit infracţiunea într-o manieră formală, fundamental diferită de vechea definiţie substanţială. Din conţinutul acestei definiţii pot fi extrase trăsăturile esenţiale specifice infracţiunii, şi anume tipicitatea, antijuridicitatea şi imputabilitatea. Dacă tipicitatea, adică prevederea faptei în legea penală, este un element care se regăsea şi în vechea definiţie, celelalte două trăsături necesită anumite clarificări. Prima dintre acestea ar fi că noua codificare împarte situaţiile care anterior se regăseau în sfera cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei, în două categorii distincte prin trăsăturile şi efectele lor, respectiv cauze justificative şi cauze de neimputabilitate, în acord cu noua definiţie formală a infracţiunii”.
