Curierul Judiciar nr. 9/2015
Numărul din luna septembrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.
Editorialul din acest număr este semnat de prof.dr. Gabriel Andreescu şi are ca subiect de analiză modificările aduse de Legea antilegionară (nr. 217/2015). O căutare pe Google în luna septembrie 2015 cu termenul cheie „legea antilegionară” indica circa 140.000 de postări, iar pentru „Legea 217 din 2015”, peste 210.000. Sunt cifre mari, care sugerează cât s-a ridicat, „peste noapte”, interesul pentru actul normativ. Este interesant că adoptarea normei juridice pe care acum Legea nr. 217/2015 vine să o amendeze, O.U.G. nr. 31/2002, trecuse la momentul respectiv aproape neobservată. Articolul discută dacă adăugirile şi schimbările noii legi sunt atât de mari încât să explice diferenţa de atitudine a opiniei publice.
În cadrul rubricii Curier legislativ sunt prezentate cele mai importante acte normative din luna iulie 2015, inclusiv decizii ale Curţii Constituţionale și decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie corespunzătoare perioadei iunie-iulie.
Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare intervalului iulie-august 2015 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.
Practică judiciară neunitară
Rubrica realizată de judecătorul Răzvan Anghel dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluţii ce ilustrează apariţia unei jurisprudenţe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicaţii imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr este analizat termenul de formulare a cererii pentru recuperarea sumelor plătite angajaţilor cu titlu de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.
Dreptul afacerilor
Articolul Calificarea unui acord de voinţe drept contract de agenţie, semnat de lector univ. dr. Andreea-Teodora Stănescu, propune spre analiză contractul de agenție din perspectiva obiectului și a formelor operațiunii juridice de agenție care presupun îndeplinirea a 2 categorii de condiţii. Autorul concluzionează că în măsura în care cel puţin una dintre condiţii nu este îndeplinită, părţile acordului de voinţe nu au încheiat un contract de agenţie. Este posibil ca acestea să fi încheiat un contract de mandat cu reprezentare, a unui contract de mandat fără reprezentare sau a unui alt contract.
Drept privat
Comentariul Deciziei nr. 843/17.03.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia a II-a civilă, privind competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a judeca recursuri și controlul jurisdicţional ierarhic, semnat de judecător Gabriel-Sandu Lefter. În opinia autorului comentariului, decizia rezumată creează oportunitatea discutării unui aspect legat de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a judeca recursuri, respectiv dacă, fiind instanţă de drept comun în soluţionarea recursurilor, Înalta Curte ar trebui să soluţioneze toate recursurile pentru a căror rezolvare nu este stabilită în mod expres competenţa unei alte instanţe.
Articolul Aplicarea în timp a legii de procedură civilă prin prisma calificării naturii juridice a acţiunii în justiţie, semnat de judecător Adrian-Daniel Buz, aduce în discuție situații întâlnite în practica instanțelor judecătorești în care determinarea Codului de procedură civilă aplicabil speţei depindea exclusiv de modul în care instanţele calificau natura juridică a acţiunii cu care erau sesizate, indiferent de data introducerii acţiunii în justiţie.
Drept public
Articolul Este sau nu justificată reglementarea concesionării bunurilor din domeniul privat alături de concesionarea bunurilor din domeniul public?, semnat de asist.dr. Cătălina Dinu. Autoarea propune o analiză pentru determinarea regulii în prezent, cel puţin sub aspectul reglementării existente, cu atât mai mult cu cât inconsecvenţa legislaţiei româneşti în materie şi imposibilitatea adaptării sale integrale la transformările survenite amână răspunsul la această controversă.
Drept penal
Articolul Principiul ne bis in idem. Compatibilitatea art. 54 din Convenţia Schengen cu art. 50 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, semnat de lector dr. Daniel Nițu, tratează unul dintre principiile fundamentale ale dreptului penal, fiind actualmente reglementat în toate legislaţiile interne ale statelor democratice, consacrat de asemenea și de numeroase instrumente normative la nivel internaţional şi regional. Analiza este completată de Cauza C-129/14 PPU, Zoran Spasic care a avut la bază contestaţia contra unei decizii de menţinere a efectelor unui mandat de arestare emis de autorităţile germane în privinţa domnului Spasic, cetăţean sârb, aflat la acel moment în stare de arest preventiv în Germania în temeiul mandatului respectiv.
Drept comparat
Articolul Privire comparativă a principiului non reformatio in peius în dreptul procesual civil și dreptul procesual penal, semnat de prof.dr. Gabriela Răducan și de Cătălin-George Iosif-Ungureanu, constituie o analiză interdisciplinară a principiului non reformatio in peius. Acest principiu operează în egală măsură, în procesul civil şi în procesul penal, în privinţa tuturor căilor de atac, indiferent că acestea sunt ordinare sau extraordinare. Totodată, acest principiu este pe deplin aplicabil şi în situaţia exercitării unor căi de atac sui generis (cerere de reexaminare, anularea ordonanţei de plată etc.).
Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CJUE, IPI – iunie-iulie 2015. Acest număr propune o rubrică nouă dedicată jurisprudenței unor instanțe din Regatul Unit al Marii Britanii prin intermediul căreia se încearcă analiza principiilor convergente și divergente cu dreptul român.
În cadrul rubricii Instrumente, dr. Viorel Tomescu face o evaluare critică a Mecanismului de Cooperare şi Verificare – un perpetuum mobile în versiune UE. Din perspectiva autorului MCV ridică serioase semne de întrebare atât prin prisma eficienţei, în sine, a Mecanismului, cât şi a solidităţii fundamentelor juridice invocate, inclusiv prin prisma prevederilor relevante ale Tratatului de la Lisabona, pentru a nu menţiona considerente mai generale de ordin politic şi moral.
Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.