Curierul Judiciar nr. 10/2015
Numărul din luna octombrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.
Editorialul din acest număr este semnat de lector.dr. Flaviu Ciopec care ne propune o scurtă analiză a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Proiectul înfiinţării unei agenţii cu rol în gestionarea bunurilor sechestrate în procesele penale a fost anunţat de Guvern încă din decembrie 2014, preconizându-se ca Agenţia să devină operaţională la sfârşitul lunii martie 2015. Cu toate acestea, iniţiativa legislativă a Guvernului în acest domeniu este finalizată abia la sfârşitul lunii mai 2015 şi înregistrată la Senat, ca primă cameră sesizată, la 8 iunie 2015. Senatul decide respingerea proiectului la 13 octombrie, vot apreciat ca fiind împotriva intereselor României. Camera Deputaţilor, cameră decizională, salvează proiectul, adoptându-l, cu modificări, la 11 noiembrie. În prezent legea se află în procedura de promulgare, fiind trimisă preşedintelui României.
În cadrul rubricii Curier legislativ sunt prezentate cele mai importante acte normative din perioada august-septembrie 2015, inclusiv decizii ale Curţii Constituţionale, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.
Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare lunii septembrie 2015 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.
Practică judiciară neunitară
Rubrica realizată de judecătorul Răzvan Anghel dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluţii ce ilustrează apariţia unei jurisprudenţe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicaţii imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr este analizată natura litigiilor privind recuperarea sumelor plătite angajaţilor cu titlu de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate. Compunerea completului de judecată şi competenţa funcţională a instanţei.
Dreptul afacerilor
Articolul Unele consideraţii procedurale cu privire la insolvenţa persoanelor fizice, semnat de dr. Ovidiu-Sorin Nour, are ca punct principal de analiză Legea nr. 151/2015 – cadru juridic de declarare a insolvenței debitorilor persoane fizice. Demersul autorului a fost destinat să evidenţieze doar câteva din cele mai importante reguli care au fost postulate de noua reglementare. În prima parte a studiului sunt evocate unele aspecte procedurale privitoare la părţile în procedurile de insolvenţă şi la bunurilor ce nu pot forma obiect al procedurilor de urmărire instituite de acest act normativ, în timp ce în ultima parte a studiului sunt formulate sumare consideraţii asupra unor reguli procedurale, cu deosebire asupra soluţiilor ce pot fi pronunţate în materie de comisia de insolvenţă şi de către instanţele de judecată competente.
Drept privat
Articolul Clauza de inalienabilitate, semnat de notar drd. Loredana Cochior, constituie o primă parte a studiului dedicat acestei teme, partea a II-a urmând să fie publicată în Curierul Judiciar nr. 11/2015. Dacă în această primă parte autoarea are în vedere natura juridică a clauzei de inalienabilitate, domeniul de aplicare a dispoziţiilor legale privind clauza de inalienabilitate, condiţiile de validitate a clauzei de inalienabilitate și opozabilitatea clauzei de inalienabilitate, în partea a doua vor fi tratate ridicarea clauzei de inalienabilitate şi clauzele care restrâng dreptul de a contesta validitatea inalienabilităţii convenţionale sau de a solicita autorizarea judiciară a înstrăinării.
Articolul Executarea silită a antecontractelor – între tradiţie şi soluţiile dreptului privat european, semnat de judecător Silviu-Daniel Socol, constituie o primă parte a studiului dedicat acestei teme, partea a II-a urmând să fie publicată în Curierul Judiciar nr. 11/2015. Studiul are ca principale puncte de interes cadrul normativ general instituit de noul Cod civil, particularităţile diferitelor tipuri de antecontracte, efectele neexecutării obligaţiilor derivate din acestea, condiţiile de „executorialitate” impuse de dispoziţiile legale în vigoare, prin raportare la status quo-ul existent până în octombrie 2011 şi, mai ales, la tendinţele dreptului european comparat, cu o atenţie specială cerinţei formei impuse antecontractului.
Drept public
Articolul Reglementarea constituţională a secretului corespondenţei ca drept fundamental din perspectiva unei viitoare revizuiri constituţionale, semnat de conf.dr. Silviu-Gabriel Barbu, lect.dr. Oana Şaramet și drd. Lorena Gabriela Niţoiu supune atenției Decizia nr. 80/2014 a Curții Constituționale asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. Studiul amplu are în vedere cadrul general al demersului de revizuire a Constituţiei promovat în perioada 2012-2014, reperele constituţionale privind inviolabilitatea corespondenţei și, nu în ultimul rând, observaţii şi comentarii cu privire la textul constituţional în vigoare privind secretul corespondenţei, la propunerile de modificare şi completare ale acestuia, respectiv ale concluziilor Curţii Constituţionale ale României. În final sunt formulate o serie de întrebări pentru a atrage atenția asupra importanței subiectului Oare viaţa privată şi corespondenţa indivizilor ar trebui să fie la îndemâna tuturor celorlalţi, să fie „teme publice” într-un exces de „transparenţă şi judiciarizare” a relaţiilor dintre oameni şi din cadrul societăţii în general? Poate statul democratic să renunţe la rolul său tradiţional de garant ferm al protecţiei acestor inviolabilităţi, la rolul de garant pentru protejarea reală, efectivă a vieţii private a cetăţenilor săi!? Iar dacă renunţă sau îi reduce semnificativ protecţia juridică, se mai poate numi aceea o democraţie în sensul real al noţiunii!?
Drept penal
Articolul Terorismul cibernetic, semnat de lect.dr. Adrian-Cristian Moise, este dedicat unui subiect de actualitate și larg interes și impact social. Așa cum autorul subliniază: „Terorismul cibernetic sau cyberterrorism-ul cuprinde atât terorismul, cât şi criminalitatea în cyberspaţiu. Terorismul nu reprezintă un fenomen nou, fiind folosit pentru a descrie comportamente criminale, cu mult timp înainte de apariţia şi dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor”.
Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, IRUMB – iulie-agust 2015.
În cadrul rubricii Instrumente, conf.dr. Diana Dănişor face o analiză din punct de vedere terminologic a noii codificări civile – Distincţii terminologice neproductive operate de noul Cod civil român. Sunt supuse astfel analizei câteva inconsecvențe ale Codului civil în utilizarea termenilor: atingere-vătămare-lezare-încălcare a dreptului, bunuri-lucruri-obiecte. Concluzia autoarei este mai mult decât relevantă: „Esenţa redactării legislative este comunicarea”15. Pentru ca actul comunicării să se realizeze corect, limba în care se realizează această comunicare trebuie să fie clară şi simplă. Acest efort de clarificare a dreptului aplicabil se înscrie pe linia eforturilor depuse pentru a facilita accesul cetăţenilor la regula de drept”.
Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.
