Curierul Judiciar nr. 9/2016
Numărul din luna septembrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.
Editorialul din acest număr este semnat de dl. prof. Alexandru Boroi împreună cu dl. Ion Rusu și dna. Minodora-Ioana Rusu și vizează obligativitatea transpunerii în legea română a dispoziţiilor instrumentelor juridice adoptate la nivelul Uniunii Europene în domeniul cooperării judiciare în materie penală. În vederea asigurării unui cadru legislativ coerent în acest domeniu, România a adoptat încă din anul 2004 o lege specială în domeniu, respectiv Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Pe lângă modificarea şi completarea legii speciale (ultima modificare fiind introdusă prin adoptarea Legii nr. 300/2013), legiuitorul român a introdus în ultimul timp şi o altă procedură de transpunere a actelor normative europene în legea internă, respectiv adoptarea unor acte normative speciale, cum este cazul Legii nr. 151/2016 privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
În cadrul rubricii Curier legislativ sunt prezentate cele mai importante acte normative din perioada 1 mai – 30 iunie 2016, inclusiv decizii ale Curții Constituționale, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.
Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare lunii iunie 2016 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.
Dreptul afacerilor
Articolul Prezumţia de nevinovăţie vs. prezumţia de legalitate în acţiunile în suspendarea deciziilor Consiliului Concurenţei, semnat de avocat Germin Petcu. Autorul consideră că: „nu mai este necesar să subliniem la rândul nostru că, în ultimii ani, acţiunile în suspendarea deciziilor Consiliului Concurenţei admise reprezintă excepţii ale unei stări de fapt ce se conturează, mai degrabă, într-o veritabilă regulă. Dincolo de orice pro şi contra aferente unei discuţii pe marginea acestui subiect, în prezentul demers ne propunem să abordăm unul dintre argumentele în mod nejustificat trecute cu vederea, deşi el este – cel puţin în opinia noastră – de o semnificativă importanţă, anume cel relativ la prezumţia de nevinovăţie”.
Drept privat
Articolul Vânzarea cu plata preţului în rate și rezerva proprietăţii, semnat de avocat Mircea Dub, constituie o analiză ce are în vedere definirea noţiunii de vânzare cu plata preţului în rate şi rezerva proprietăţii, stabilirea naturii juridice a contractului de vânzare cu plata preţului în rate şi rezerva proprietăţii, utilitatea, condițiile de valabilitate și particularitățile acestei varietăţi de vânzare.
Articolul Corelaţia dintre Convenţia de la New York privind prescripţia extinctivă în materia vânzării internaţionale de mărfuri și dreptul comun, intern, privind prescripţia, semnat de conf.dr. Cludiu-Paul Buglea, supune atenției o temă generată de discuţiile interesante purtate cu unii studenţi de valoare ai Facultăţii de Drept cu ocazia întâlnirilor derulate prin intermediul examenului oral la disciplina Dreptul Comerţului Internaţional. Autorul mărturisește: „Aceste discuţii mi-au demonstrat o dată în plus un lucru pe care de multe ori l-am afirmat, şi anume faptul că un student bun al facultăţii noastre poate să facă faţă cu succes lumii practicienilor în ale dreptului”. Scopul acestui articol, nu este în niciun caz acela de a prezenta reglementarea din Codul civil şi nici pe aceea din Convenţie, ci se va limita exclusiv la a încerca să surprindă aspecte ce ţin de corelarea dintre cele două instrumente legislative, corelare extrem de necesară în practică, acolo unde este vorba despre un raport juridic extrem de important, cum este cel izvorât din contractul de vânzare internaţională de mărfuri, sub aspectul prescripţiei dreptului la acţiune.
Articolul Protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului de întreprinderi, unităţi sau părţi de întreprinderi sau unităţi. Sinteza reglementării europene și naționale și a jurisprudenţei CJUE, semnat de judecător Răzvan Anghel, propune o analiză inedită a jurisprudenţei CJUE care are relevanţă din perspectiva obligaţiei instanţelor naţionale de a interpreta dreptul naţional în conformitate cu dreptul Uniunii Europene, dar şi în analiza modului de transpunere a Directivei în dreptul naţional.
Drept public
Articolul Interesul în litigiile de contencios administrativ. Dihotomia „interes legitim privat – interes legitim public”. Distincţia „interes public – interes general”, semnat de avocat Răzvan Nănescu, invită cititorul la o incursiune în argumentarea doctrinară și cea izvorâtă din practică privind apartenența la dreptul procesul civil sau de drept administrativ a noțiunii de interes. Articolul este construit pe analiza apariţiei noţiunii şi evoluţiei doctrinare prin raportare la diferitele legi ale contenciosului administrativ român, diferenţierea de noţiunea de „interes” din dreptul procesual civil, diferenţele dintre autorii francezi și autorii români ce derivă din diferenţele de sistem juridic, erorile de interpretare în operarea în sistemul român cu sensurile „franceze” ale noţiunii de „interes”, erorile de operare în prezent cu sensuri vechi ale noţiunii ce nu mai corespund de lege lata, precum și pe problemele concret întâlnite în practică.
Drept penal
Articolul Infractorii și victimele în cyberspaţiu, semnat de lector dr. Adrian-Cristian Moise, propune cititorului analiza infracțiunii săvârșite în cyberspațiu, cu detalierea celor două părți implicate: infractorul și victima, ținând cont de faptul că există mai multe diferenţe între criminalitatea care se săvârşeşte în cyberspaţiu şi criminalitatea tradiţională, atât în comiterea infracţiunilor, cât şi referitor la investigare, iar acest lucru se datorează, în primul rând, dezvoltării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Interesantă este clasificarea cuprinzătoare propusă de autor a infractorilor și a motivației acestora, dar și a victimelor care cad în această capcană a internetului. Autorul concluzionează că „Fenomenul criminalităţii informatice este un fenomen viu într-o continuă dezvoltare şi diversificare ca urmare a dezvoltării continue a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor care generează în mod continuu noi aplicaţii şi dispozitive, permiţând infractorilor să-şi diversifice modurile de operare şi să-şi creeze noi oportunităţi în săvârşirea infracţiunilor informatice”.
Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE, IPI, IRUMB – aprilie-mai 2016.
În cadrul rubricii Instrumente, dr. Marius Radu aduce în discuție o temă interesantă și cu puternice valențe practice, ce vizează actele Consiliului, ale Comisiei și ale Băncii Centrale Europene ca titluri executorii. Sunt avute în vedere elemente ce țin de reglementare și forță obligatorie, procedură de executare, precum și prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită.
În acest număr avocat Mihai Andrei Dinu semnează pamfletul Ce legătură poate exista între bucșe, pivoţi, amortizoare și justiţie?
Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.