Decizie privind accesul publicului la documentele deținute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene

În Jurnalul Oficial nr. C445 din 30 noiembrie 2016 a fost publicată DECIZIA CURȚII DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE din 11 octombrie 2016 privind accesul publicului la documentele deținute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor sale administrative (2016/C 445/03).

CURTEA DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE,

având în vedere articolul 15 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere avizul Comitetului administrativ din 26 septembrie 2012,

întrucât este necesar să se prevadă norme referitoare la accesul publicului la documentele deținute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor sale administrative,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1. Domeniul de aplicare

(1)   Prezenta decizie se aplică tuturor documentelor deținute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, adică întocmite sau primite de aceasta și aflate în posesia acesteia, în cadrul exercitării funcțiilor sale administrative.

(2)   Prezenta decizie nu aduce atingere dreptului de acces al publicului la documentele Curții de Justiție a Uniunii Europene, care decurge, eventual, din instrumentele de drept internațional sau din actele de punere în aplicare a acestora.

Articolul 2. Beneficiarii

(1)   Orice cetățean al Uniunii Europene și orice persoană fizică sau juridică având reședința sau sediul statutar într-un stat membru are drept de acces la documentele Curții de Justiție a Uniunii Europene avute în vedere la articolul 1 alineatul (1), în condițiile prevăzute de prezenta decizie.

(2)   Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate, în aceleași condiții, să permită accesul la documentele respective oricărei persoane fizice sau juridice care nu are reședința sau sediul statutar într-un stat membru.

Articolul 3. Excepțiile

(1)   Curtea de Justiție a Uniunii Europene respinge cererile de acces la un document în cazul în care divulgarea conținutului acestuia ar putea aduce atingere protecției:

(a)	interesului public, în ceea ce privește: — siguranța publică; — apărarea și chestiunile militare; — relațiile internaționale; — politica financiară, monetară sau economică a Uniunii sau a unui stat membru;

(b)	vieții private și integrității individului, în special în conformitate cu legislația Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal.

(2)   Curtea de Justiție a Uniunii Europene respinge cererile de acces la un document în cazul în care divulgarea conținutului acestuia ar putea aduce atingere protecției:

—	intereselor comerciale ale unei anumite persoane fizice sau juridice, inclusiv în ceea ce privește proprietatea intelectuală;

—	procedurilor judiciare și consultanței juridice;

—	obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit.

(3)   Accesul la un document întocmit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru uzul său intern sau primit de aceasta și referitor la o chestiune pentru care nu a luat încă nicio decizie este refuzat în cazul în care divulgarea conținutului acestuia ar aduce gravă atingere procesului decizional al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Accesul la un document conținând avize destinate uzului intern în cadrul deliberărilor și al consultărilor preliminare desfășurate în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene sau în afara acesteia, atunci când aceasta din urmă a participat la ele, este refuzat chiar și după luarea deciziei, în cazul în care divulgarea conținutului documentului ar aduce gravă atingere procesului decizional al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(4)   Excepțiile prevăzute la alineatele (2) și (3) nu se aplică în cazul în care un interes public superior justifică divulgarea conținutului documentului în cauză.

(5)   În cazul în care doar o parte a documentului cerut se încadrează în una sau în mai multe dintre excepțiile menționate la alineatele (1), (2) și (3), celelalte părți ale documentului se divulgă.

(6)   Excepțiile prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) se aplică doar în perioada în care protecția se justifică prin conținutul documentului. Excepțiile se pot pune în aplicare într-un termen de cel mult 30 de ani. În cazul documentelor care se încadrează la excepțiile privind viața privată sau interesele comerciale, excepțiile pot continua să se aplice, dacă este necesar, și după expirarea acestei perioade.

(7)   Prezentul articol nu aduce atingere dispozițiilor articolului 9.

Articolul 4. Formularea cererii inițiale

(1)   Cererea de acces la un document al Curții de Justiție a Uniunii Europene trebuie să fie redactată în una dintre limbile oficiale ale Uniunii, pe un formular care este disponibil pe pagina de internet a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta trebuie să fie trimisă de preferință pe cale electronică, în conformitate cu indicațiile care figurează pe pagina de internet menționată mai sus, ori, în mod excepțional, prin poștă sau prin fax.

(2)   Cererea trebuie să fie formulată într-un mod suficient de precis și să conțină în special elementele care permit identificarea documentului sau a documentelor solicitate, precum și numele și adresa solicitantului.

(3)   În cazul în care o cerere nu este suficient de precisă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene invită solicitantul să o clarifice și îl asistă în acest scop.

(4)   În cazul unei cereri privind un document foarte lung sau un număr foarte mare de documente, Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate discuta informal cu solicitantul în scopul ajungerii la o soluție echitabilă.

(5)   Solicitantul nu este obligat să își motiveze cererea.

Articolul 5. Soluționarea cererii inițiale

(1)   Solicitantului i se trimite o confirmare de primire în scris (prin poșta electronică, prin poștă sau prin fax) imediat după înregistrarea formularului care conține cererea.

(2)   În termen de cel mult o lună de la înregistrarea respectivă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene permite accesul la documentul solicitat prin furnizarea acestuia solicitantului.

(3)   În cazul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu este în măsură să permită accesul la documentul solicitat, aceasta comunică solicitantului, în termenul prevăzut la alineatul (2) și în scris, motivele respingerii în tot sau în parte a cererii și îl informează cu privire la dreptul acestuia de a prezenta o cerere de confirmare în termen de o lună de la primirea răspunsului.

(4)   În mod excepțional, de exemplu, în cazul în care cererea se referă la un document foarte lung sau la un număr mare de documente, termenul prevăzut la alineatul (2) poate fi prelungit cu o lună, cu condiția informării prealabile a solicitantului și a motivării amănunțite.

(5)   În situația prevăzută la articolul 4 alineatul (3), termenul de răspuns nu începe să curgă decât de la momentul la care Curtea de Justiție a Uniunii Europene dispune de informațiile suplimentare din partea solicitantului care precizează suficient cererea.

(6)   Pentru calcularea termenelor, se aplică prin analogie Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor (JO L 124, 8.6.1971, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 1, p. 16).

Articolul 6. Formularea cererii de confirmare

(1)   Solicitantul poate formula o cerere de confirmare în cazul unui răspuns în tot sau în parte negativ la cererea sa inițială.

(2)   Lipsa unui răspuns din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene la cererea inițială în termenul stabilit dă dreptul solicitantului să formuleze o cerere de confirmare.

(3)   Cererea de confirmare trebuie să fie adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene în termen de o lună fie de la primirea răspunsului de respingere în tot sau în parte a cererii de acces la documentul solicitat, fie, în lipsa unui răspuns la cererea inițială, de la expirarea termenului de răspuns.

(4)   Cererea de confirmare trebuie să fie formulată potrivit cerințelor de formă prevăzute la articolul 4.

Articolul 7. Soluționarea cererii de confirmare

(1)   Cererea de confirmare se soluționează potrivit modalităților prevăzute la articolul 5, cu excepția informării privind dreptul de a prezenta o cerere de confirmare.

(2)   În cazul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene respinge, în tot sau în parte, o cerere de confirmare, aceasta informează solicitantul cu privire la procedurile de care dispune pentru a contesta respingerea respectivă, și anume, introducerea unei acțiuni în justiție sau formularea unei plângeri adresate Ombudsmanului European, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolele 263 și, respectiv, 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(3)   Lipsa unui răspuns la o cerere de confirmare în termenul stabilit se consideră răspuns negativ și dă dreptul solicitantului să recurgă la procedurile prevăzute la alineatul (2).

Articolul 8. Autoritățile abilitate

(1)   Autoritatea abilitată să decidă cu privire la răspunsul care trebuie dat unei cereri inițiale de acces la un document este directorul de comunicare.

(2)   În cazul în care documentul solicitat este deținut de grefa Curții de Justiție sau de grefa Tribunalului, autoritățile abilitate sunt grefierul adjunct al Curții de Justiție și, respectiv, grefierul adjunct al Tribunalului.

Grefierul adjunct al Curții de Justiție și cel al Tribunalului pot delega unui administrator din cadrul grefei lor atribuțiile de autoritate abilitată cu privire la cererea inițială.

(3)   Autoritatea abilitată să decidă cu privire la răspunsul care trebuie dat unei cereri de confirmare este grefierul Curții de Justiție sau, în cazul în care cererea de confirmare privește un document deținut de grefa Tribunalului, grefierul Tribunalului.

(4)   În cazul în care un stat membru, sesizat cu o cerere privind accesul la un document pe care îl deține și care emană de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cadrul exercitării funcțiilor sale administrative, se adresează acesteia din urmă în scop de consultare, răspunsul la această cerere de consultare este dat de autoritatea care ar fi abilitată în temeiul alineatului (3) să răspundă la o cerere de confirmare a accesului referitoare la același document și prezentată direct Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(5)   Prin derogare de la alineatul (1), grefierul Curții de Justiție poate desemna o altă autoritate abilitată să decidă cu privire la răspunsul care trebuie dat unei cereri inițiale de acces la un document.

Articolul 9. Documentele terților

(1)   Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu permite accesul la un document al unui terț aflat în posesia sa decât după ce a obținut acordul terțului în cauză.

(2)   În sensul prezentului articol, prin „terț” se înțelege orice persoană fizică sau juridică ori entitate exterioară Curții de Justiție a Uniunii Europene, inclusiv statele membre, celelalte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii Europene, precum și țările terțe.

(3)   În cazul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene este sesizată cu o cerere privind accesul la un document al unui terț, autoritatea abilitată consultă terțul în cauză pentru a verifica dacă acesta se opune divulgării documentului respectiv, în afara cazului în care decide din oficiu să respingă această divulgare în temeiul uneia dintre excepțiile prevăzute la articolul 3.

Articolul 10. Modalitățile de acces

(1)   Documentele se furnizează într-o versiune și o formă care există deja. Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu este ținută, în temeiul prezentei decizii, să creeze un document nou sau să strângă informații la cererea solicitantului.

Copia furnizată poate fi pe suport de hârtie sau în format electronic. În această privință, se ține seama în întregime de preferința solicitantului.

În cazul unor documente cu volum mare sau dificil de manipulat, solicitantul poate fi invitat să le consulte la fața locului.

(2)   În cazul în care conținutul unui document a fost deja divulgat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene sau de o altă instituție și este ușor accesibil, Curtea de Justiție a Uniunii Europene se poate limita să informeze solicitantul cu privire la modalitățile de obținere a acestuia.

Articolul 11. Costurile privind accesul

(1)   Solicitantului i se poate cere plata unei redevențe pentru realizarea copiilor documentelor solicitate și pentru trimiterea acestora.

(2)   Gratuitatea reprezintă regula în cazul consultării la fața locului sau în cazul în care numărul copiilor nu depășește 20 de pagini A4.

(3)   Redevența pentru realizarea și trimiterea copiilor se calculează pe baza unui tarif stabilit prin decizia grefierului Curții de Justiție. Aceasta nu poate depăși costurile reale ale operațiunii.

(4)   Documentele publicate rămân supuse propriului sistem de prețuri.

Articolul 12. Reproducerea documentelor

(1)   Prezenta decizie nu aduce atingere reglementărilor în vigoare în domeniul dreptului de autor, care pot limita dreptul terților de a reproduce sau de a utiliza documentele divulgate.

(2)   Documentele protejate de dreptul de autor al cărui titular este Curtea de Justiție a Uniunii Europene și care sunt divulgate în temeiul prezentei decizii nu pot fi reproduse sau utilizate în scopuri comerciale fără autorizarea prealabilă în scris a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Articolul 13. Măsurile de aplicare

Grefierul Curții de Justiție adoptă măsurile necesare pentru aplicarea prezentei decizii. Aceste măsuri se publică pe pagina de internet a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Articolul 14. Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezenta decizie înlocuiește și abrogă Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din 11 decembrie 2012 privind accesul publicului la documentele deținute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor sale administrative (JO C 38, 9.2.2013, p. 2).