Curierul Judiciar nr. 1/2017

Numărul din luna ianuarie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de prof.dr. Elena-Simina Tănăsescu, având ca temă aniversarea a 10 de la aderarea României la Uniunea Europeană. Data de 1 ianuarie 2007 reprezintă un reper important în istoria recentă a României. Aderarea la Uniunea Europeană a fost momentul cardinal pentru care s-au desfăşurat mai bine de 10 ani de negocieri, armonizări normative şi ajustări de practici administrative şi după care, alţi 10 ani, adaptarea la integrarea europeană a continuat inclusiv în viaţa de zi cu zi. Acest editorial ar fi putut aborda multe tematici din multe perspective, însă trăsătura definitorie a aderării României la Uniunea Europeană a fost şi a rămas euro-optimismul, fapt confirmat inclusiv de Euro-barometru numeroşi ani la rând. Acesta este motivul pentru care autorul a ales să prezinte pe scurt o evoluţie legislativă şi jurisprudenţială ce ilustrează modul dialogic entuziast în care s-a dezvoltat interacţiunea dintre autorităţile statului român şi instituţiile europene, cu sprijinul nemijlocit al cetăţenilor români, deci europeni.

În cadrul rubricii Curier legislativ sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 – 31 decembrie 2016, inclusiv decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană și Actualitate internațională corespunzătoare lunii noiembrie 2016 aduc în prim plan principalele activități de la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, dar și evenimentele de interes internațional. Cele două rubrici sunt semnate de dna Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Practică judiciară neunitară
Rubrica este dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluții ce ilustrează apariția unei jurisprudențe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că privește interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că privește o normă cu implicații imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr judecător, drd. Răzvan Anghel analizează natura și competenţa de soluţionare a litigiilor privind plata ajutorului acordat, la trecerea în rezervă sau în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, a personalului militar, poliţiștilor și funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

Dreptul afacerilor
Articolul Direcţia extinderii fenomenului „insolvenţă” – conturarea noului Cod al insolvenţei prin filtrul economico-social actual, semnat de prof.dr. Ionel Didea și drd. Diana-Maria Ilie, supune analizei esenţa noii viziuni asupra fenomenului insolvenţă, aceasta fiind conturarea unei culturi juridice orientate spre promovarea spiritului antreprenorial, a investiţiilor, a ocupării forţei de muncă, crearea unei pieţe atractive care să contureze o bună funcţionare a pieţei interne, la nivelul Uniunii Europene existând o preocupare continuă de îmbunătăţire şi codificare a legislaţiei în domeniul specific al insolvenţei. Analiza elaborată în prezentul articol pune accent pe partea de reorganizare, redresare, reabilitare, reliefând, totodată, avantajele abordării unor astfel de proceduri, care se extind în special spre direcţia de salvgardare a subiectelor implicate, cu efect de interes general ce se impune în contextul economic şi social actual, conform noului obiectiv al Comisiei Europene.

Drept privat
Articolul Aprecieri asupra caracterului nefondat al recursului, semnat de prof.dr.h.c. Ioan Leș, constituie o analiză a lipsei unei armonizări între dispoziţiile cuprinse în materia cercetată în noul Cod de procedură civilă şi în noul Cod de procedură penală. Necorelările pornesc chiar de la denumirea celor două căi extraordinare de atac: recurs în casaţie, în materie penală, şi recurs, în materie civilă. Aceeaşi lipsă de armonizare a fost remarcată şi în ceea ce priveşte soluţiile pronunţate de către instanţele de recurs. Diferenţieri nejustificate există şi în ceea ce priveşte procedura prealabilă judecării în fond a recursului, cele două Coduri făcând referiri, din punct de vedere formal, la proceduri diferite, de filtrare a recursurilor, respectiv de admitere în principiu. Notabile sunt şi diferenţele în privinţa componenţei completului de filtru şi, respectiv, a celui ce se pronunţă, în materie penală, asupra admisibilităţii în principiu a recursului în casaţie.

Drept public
Articolul Despre necesitatea publicării deciziilor prim-ministrului în Monitorul Oficial al României, semnat de dr. Dumitru-Daniel Șerban, aduce în discuție și doreşte să pună în evidenţă faptul că în Monitorul Oficial al României nu se poate publica chiar orice decizie aparţinând prim-ministrului (spre pildă, o decizie de denigrare a unui opozant politic), prilej pentru eventuale abuzuri şi încălcări ale drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, preeminente obligaţiei de transparenţă administrativă. După cum deciziile clasificate nu sunt supuse regimului de publicare, şi cele „particulare”, adoptate intuitu personae, sau cele „de uz intern”, care sunt de interes doar pentru un anumit individ ori o anumită autoritate/compartiment şi care se pot comunica direct, ar trebui prohibite de la difuzare în spaţiul public. Nu doar informaţiile clasificate trebuie protejate prin nedivulgare, ci şi cele care ţin de datele cu caracter personal, de intimitatea şi demnitatea persoanei, de secretele comerciale, profesionale, bancare şi fiscale, de proprietatea intelectuală, de anchetele penale şi disciplinare în curs şi lista continuă. Actul poate ieşi din sfera de legitimitate nu prin conţinutul său, ci prin operaţiunea exterioară a supunerii lui atenţiei generale prin publicare în foaia oficială a statului.

Drept penal
Articolul Insuportabila ușurătate a legăturii dintre insolvență și dreptul penal, semnat de procuror Alexandra-Mihaela Șinc și lector dr. Andra-Roxana Trandafir, supun analizei modalitatea în care se realizează reprezentarea persoanei juridice în procesul penal, aceasta fiind reglementată, la nivel de principiu, de dispoziţiile art. 491 C.proc.pen. Potrivit acestui text, reprezentarea persoanei juridice la îndeplinirea actelor procesuale şi procedurale se face de reprezentantul său legal. Dacă împotriva acestui reprezentant s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru fapta reţinută şi în sarcina persoanei juridice sau pentru fapte conexe acesteia, persoana juridică îşi numeşte un mandatar pentru a o reprezenta. În cazul în care persoana juridică nu şi-a numit un astfel de reprezentant, el este desemnat de către procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, judecătorul de cameră preliminară sau instanţă, dintre practicienii în insolvenţă.

Rubrica de Sinteze de jurisprudență își păstrează structura, dar și actualitatea: CC, CEDO, CJUE, IPI, IRUMB – octombrie 2016.

În acest număr avocat Mihai Andrei Dinu semnează pamfletul România, te iubesc și… Așa.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.