Noul Proiect de Reguli de procedură arbitrală ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR

Prof. univ. dr. Ștefan Deaconu
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Președinte al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR

Cornel Popa
Avocat, Partener Țuca, Zbârcea & Asociații
Membru, Colegiul de Conducere al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR

Recent, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a publicat pe pagina sa de internet[1] un nou Proiect de Reguli de procedură arbitrală ce are ca obiectiv punerea în acord a funcționării arbitrajului comercial din România cu așteptările mediului de afaceri, cu ale celui juridic și cu cele mai bune practici europene și internaționale în materie. Acest nou Proiect valorifică experiența semnificativă acumulată la nivel național și internațional în domeniul arbitrajului și realizează o reformă solidă a funcționării arbitrajului comercial în România.

În procesul de redactare a Proiectului de Reguli s-a urmărit eficientizarea procedurii, accelerarea acesteia și sporirea calității procesului arbitral. Principalele noutăți astfel aduse se referă la următoarele aspecte:

1. sublinierea principiului autonomiei procedurale a părților și arbitrilor. Potrivit art. 3 alin. (4) din Proiect, în caz de contrarietate între convenția arbitrală și regulile de procedură arbitrală, va prevala, de regulă, voința părților, exprimată prin convenția arbitrală. Art. 29 alin. (2) din Proiect stabilește ordinea de prioritate care va fi urmată pentru determinarea regulilor aplicabile arbitrajului. Astfel, în primul rând va fi luată în considerare voința părților, apoi, în ordine: regulile stabilite de tribunalul arbitral, regulile de procedură arbitrală sau, în lipsă, normele din Codul de procedură civilă. În concret, va fi posibilă adoptarea oricărei proceduri se consideră nimerită în raport de specificul cauzei, chiar dacă aceasta este diferită față de procedura urmată de instanțele judecătorești sau cea stabilită de regulile de procedură arbitrală, câtă vreme nu se încalcă dreptul la apărare și normele imperative ale legii;
2. îmbunătățirea gestiunii cauzei de către tribunalul arbitral, prin fixarea cerinței de stabilire a unui calendar procedural complet cu privire la acțiunile de îndeplinit în cauză. Una dintre primele și cele mai importante etape de parcurs de către tribunalul arbitral va fi conferința de administrare a cauzei, reglementată de art. 32 din Proiect, moment la care urmează să se stabilească, între altele, regulile procedurale aplicabile, precum și calendarul procedural provizoriu pentru desfășurarea arbitrajului. Pentru a asigura succesul conferinței de administrare a cauzei va fi totuși necesară cooperarea cu bună-credință a părților și reprezentanților acestora, cât și exercitarea înțeleaptă de către tribunalul arbitral și mai ales de către supraarbitru a autorității conferite prin Proiectul de Reguli. Părțile vor avea obligația de a comunica în timp util o serie de informații cu privire la apărările și excepțiile pe care înțeleg să le folosească, probele invocate ori cererile de chemare în judecată a altor persoane, aspecte prevăzute pe larg de art. 32 alin. (6) din Proiect;
3. introducerea unei delimitări clare între faza scrisă și cea orală a procesului arbitral, cu accentuarea importanței fazei scrise. Faza scrisă va include etapa depunerii cererii de arbitrare și a răspunsului la aceasta, precum și etapa depunerii memoriilor dezvoltatoare ale părților. Se intenționează prin Proiect ca prin cererea de arbitrare și răspuns să se ofere numai informațiile care sunt necesare pentru delimitarea cadrului arbitrajului, în timp ce argumentele, apărările și probele complete pe care părțile înțeleg să le folosească să fie prezentate prin memoriile dezvoltatoare, pentru egalitate de tratament între părți. Faza orală cuprinde audierile, reglementate de art. 36 din Proiect. Acestea nu au caracter obligatoriu, ci vor avea loc numai dacă acest lucru se solicită de către părți sau se dispune de tribunalul arbitral;
4. stabilirea unei reglementări pentru arbitrajul multi-parte (una dintre problemele cele mai dezbătute pe plan internațional și dificil de rezolvat din perspectiva respectării tuturor intereselor implicate);
5. facilitarea administrării probelor, cu precădere în domeniul probei cu martori și a celei cu expertiza, care în practica actuală sunt de natură a pricinui mari întârzieri în dosare. Astfel, conform art. 37 din Proiect, declarațiile martorilor vor putea fi depuse și în forma unor declarații autentice sau sub legalizare de semnătură ori de atestare a identității de către avocat. Tribunalul arbitral poate renunța la prezentarea fizică a martorilor la audieri. În privința expertizei, se va putea recurge la experți propuși de către părți – art. 37 alin. (2) – sau desemnați de tribunalul arbitral – art. 38 din Proiect;
6. reglementarea unei proceduri simplificate, care va fi aplicabilă în cauzele de valoare redusă (de până la 50.000 lei) și atunci când părțile convin în acest sens. Procedura este prevăzută de Anexa V din Proiect. Pentru reducerea costurilor se prevede, ca regulă, numirea unui arbitru unic, termene mai scurte, precum și eliminarea unor etape din procedura arbitrală obișnuită;
7. introducerea instituției arbitrului de urgență, care va putea adopta măsuri asigurătorii și provizorii chiar înainte de constituirea tribunalului arbitral;
8. responsabilizarea suplimentară a membrilor tribunalului arbitral prin renunțarea la instituția arbitrului supleant și întărirea rolului de administrare a procedurii deținut de supraarbitru. Se urmărește ca prin noile reguli să se reducă la minim numărul termenelor de arbitrare. Chestiunile care țin de aspectele organizatorice ale arbitrajului ar trebui să poată fi rezolvate prin corespondență, evident cu respectarea dreptului la apărare a părților. Dispozițiile date de tribunalul arbitral vor fi reflectate în încheieri (art. 27 din Proiect), care vor putea fi emise oricând, chiar și între termene;
9. încurajarea arbitrilor să recurgă la tehnici de eficientizare a procedurii arbitrale, enumerate cu titlu exemplificativ în Anexa IV a Proiectului, în scopul reducerii duratei procedurii și a costurilor asociate acesteia. Acestea includ, de pildă, bifurcarea procedurii arbitrale în una sau mai multe etape (cum ar fi etapa stabilirii competenței sau a existenței condițiilor pentru angajarea răspunderii civile, urmată sau nu, după caz, de stabilirea întinderii financiare a prejudiciului), identificarea unor probleme care pot fi soluționate prin acordul părților, utilizarea de mijloace de comunicare la distanță pentru desfășurarea audierilor etc.;
10. estomparea diferenței de tratament dintre arbitrajul internațional și cel național, care, în condițiile integrării României în Uniunea Europeană și spațiul economic unic al acesteia, a devenit în bună măsură superfluă.

La redactarea Proiectului s-au avut în vedere, pe lângă dispozițiile legale aplicabile, atât reglementările principalelor instituții de arbitraj din Uniunea Europeană, cât și cele ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Comercial Internațional (CNUDCI), precum și cele mai prestigioase opinii doctrinare din România și din mediul arbitrajului internațional.

Prima versiune a Proiectului de Reguli a fost supusă în perioada noiembrie-decembrie 2016 unei dezbateri preliminare cu membrii Colegiului Științific al Curții de Arbitraj și cu arbitrii înscriși pe lista Curții. Observațiile primite cu această ocazie au fost extrem de valoroase și au fost avute în vedere la redactarea unei noi versiuni de lucru a Proiectului.

Aceasta din urmă formă este supusă dezbaterii publice în vederea stabilirii formei finale a regulilor, care se dorește să intre în vigoare până la sfârșitul anului 2017.

Este un proiect de reguli modern, adaptat mediului de afaceri și în acord cu cele mai noi tendințe în domeniul arbitrajului comercial internațional, apt să contribuie la o soluționare rapidă și eficientă a litigiilor între comercianți.

[1] (https://arbitration.ccir.ro/Reguli_de_procedura_arbitrala_proiect.pdf)