Curierul Judiciar nr. 8/2017

Numărul din luna august al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de prof. dr. Bogdan Aurescu, membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU, a cărei alegere exprimă aprecierea statelor ONU pentru Şcoala Română de Drept Internaţional. Autorul face o trecere sintetică în revistă a activităţii acestui prestigios organ al ONU şi o evaluare concisă a proiecţiilor activităţii sale viitoare, mai ales în contextul apropiatei aniversări, în 2018, a 70 de ani de la începerea funcţionării sale. Comisia ONU de Drept Internaţional are un rol fundamental în realizarea ordinii publice la nivel internaţional, adică a ceea ce este mai recent numit statul de drept la nivel internaţional – International Rule of Law.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de drd. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 iunie – 31 iulie 2017, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare lunilor iunie-iulie 2017 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Dreptul afacerilor
Articolul Un nou statut al instituţiei insolvenţei raportat la viziunea monistă promovată de noul Cod civil. Conturarea unui drept special, particular – dreptul insolvenţei – urmare abrogării Codului comercial, semnat de prof.dr. Ionel Didea și drd. Diana-Maria Ilie. Articolul este realizat în contextul legislativ actual care permite creionarea unei noi imagini a dreptului insolvenţei, raportat şi la viziunea monistă a noului Cod civil, în sensul evoluţiei şi afirmării acestuia ca drept particular odată cu dispariţia dreptului comercial sau cel puţin a pierderii autonomiei acestuia, drept ce nu poate fi considerat însă independent de dreptul civil luând în considerare intersectările inevitabile cu dispoziţiile dreptului comun. Autorii ridică instituţia juridică a insolvenţei la rangul de drept particular, de sine stătător, sau cel puţin în curs de a deveni un astfel de drept, prin invocarea legislaţiei privind insolvenţa ce tinde a creiona un veritabil Cod al insolvenţei.

Drept privat
Articolul Impreviziunea sub imperiul Codului civil din 1864: a fost sau n-a fost?, semnat de asist.dr. Marius Floare are în vedere considerentele Curții Constituționale din Decizia nr. 623/2016 privind existența și aplicarea teoriei impreviziunii în cazul contractelor reglementate de vechiul Cod civil din 1864 care dau naștere unor întrebări mai largi și nelipsite de interes actual privind aplicabilitatea acestui concept în contractele încheiate anterior datei de 1 octombrie 2011. Examinarea doctrinei și jurisprudenței de drept civil din România și Franța nu este deloc încurajatoare în privința fundamentării ideii privind recepționarea teoriei impreviziunii sub imperiul vechiului Cod civil. Studierea dreptului comparat, bazat pe texte legale de principiu similare cu cele existente la noi, relativizează însă această concluzie pesimistă.

Articolul Perimarea instanţei, evoluţiile aplicării sale în noul Cod de procedură civilă și carenţele legii?, semnat de dr. Cristina-Elena Popa (Tache) aduce în dezbatere o problemă foarte serioasă, a cărei soluționare constă în analiza constituționalității și/sau carenţelor legii prin raportare la art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în situaţia perimării speciale a instanței faţă în faţă cu dispozițiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (prin care suspendarea poate dura nelimitat, fără să opereze perimarea, în reglementarea vechiului Cod de procedură civilă). Urmează a se verifica dacă principiul neretroactivităţii legii procesual civile – cu referire la perimarea acţiunii civile – este compatibil cu art. 6 din convenţia CEDO care garantează dreptul la un proces echitabil, dar şi dacă justiţiabilii care se judecă potrivit legii vechi nu cumva sunt discriminaţi în raport de cei care se judecă sub imperiul legii noi şi cărora li se aplică privilegiul perimării speciale în termen de 10 ani.

Articolul Suspendarea executării silite în temeiul art. 719 C.proc.civ. Neprejudecarea fondului, semnat de avocat Șerban Moga tratează tema suspendării executării silite. Sunt analizate modalitatea în care judecătorul învestit cu o cerere de suspendare a executării silite în cadrul unei contestații la executare trebuie să abordeze o astfel de cerere pentru a nu antama soluția care se va pronunța asupra fondului contestației la executare, atunci când soluționează cererea de suspendare. Procedura de referință se regăsește în cuprinsul dispozițiilor care reglementează ordonanța președințială. Instituția suspendării executării silite poate fi întâlnită și în situația căilor extraordinare de atac reglementate de Codul de procedură civilă ori în cazul hotărârilor cu executare provizorie, condițiile de acordare a suspendării fiind esențialmente similare. În orice caz, judecătorul învestit cu o astfel de cerere trebuie să acorde o atenție deosebită motivării soluției atunci când acordă suspendarea executării silite pentru a nu se găsi în situația analizării fondului dreptului, fapt care ar putea să determine apariția unei situații de incompatibilitate. Acest lucru poate fi dificil, întrucât sunt numeroase situațiile în practica judiciară în care motivele invocate în susținerea cererii de suspendare se identifică perfect cu cele invocate în susținerea fondului acțiunii.

Drept public
Articolul Aspecte privind conceptul asocierii în dreptul administrativ, semnat de drd. Raluca-Iuliana Stoicea (Epureanu) are ca punct de reper evoluția societății care atrage, în mod constant, necesitatea reconsiderării sarcinilor administrației publice în raport de necesitatea satisfacerii în mod optim a interesului public, astfel cum se manifestă acesta, în contextul social. Parteneriatul, colaborarea, asocierea – în sensul larg al accepțiunii – devin, din ce în ce mai evident, soluția necesară realizării unor obiective pe care autoritățile publice și instituțiile publice nu le pot atinge singure, fiind nevoie de conlucrarea cu parteneri din alte domenii ale sferei publice sau de forța financiară și capacitatea profesională a partenerilor privați. Preocupările autorităților publice și ale instituțiilor publice de a identifica mijloace și instrumente asociative pentru adaptarea acțiunilor la nevoile concrete ce se identifică în sfera interesului public la un moment dat sunt din ce în ce mai vizibile, fapt demonstrat de abordările legislative, încă timide și neuniformizate, și de considerarea conceptului asocierii la nivelul științei administrației. Fără a beneficia de o consacrare explicită la nivel legislativ și doctrinar, instituția asocierii în dreptul administrativ se face remarcată, deocamdată, în contextul abordării temelor și conceptelor fundamentale ale acestei ramuri a dreptului, tratate, pe de o parte în reglementările dedicate organizării și funcționării autorităților publice și instituțiilor publice, iar, pe de altă parte, în analizele doctrinare care abordează pe larg, tema administrației publice, în particular, în cadrul subiectelor vizând raporturile juridice administrative in extenso.

Drept penal
Articolul Cercetarea locului faptei în cazul constatării infracţiunilor de corupţie, semnat de drd. Valentin Trif și fost ofițer de poliție judiciară în cadrul DNA Adrian Petre, propune spre analiză aspecte practice și de interes din sfera constatării infracțiunilor de corupție, și anume cercetarea locului faptei. Ținând cont de modul cum se desfăşoară constatarea infracţiunii flagrante, activităţile concrete care se întreprind pentru realizarea scopurilor propuse diferă de la cauză la cauză. Esenţial este ca prin modul cum se desfăşoară activitatea să se stabilească existenţa infracţiunii, a vinovăţiei şi a stării flagrante. Din punctul de vedere al tacticii criminalistice, de regulă, se procedează la efectuarea unor activităţi comune, indiferent de natura infracţiunii de corupţie cercetate.

Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE – aprilie 2017.

În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Există DNA pe alte planete?

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.