Curierul Judiciar nr. 11/2017

Numărul din luna noiembrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de judecător Cristi Danileț, coordonatorul proiectului EDUIURIS – un proiect național neguvernamental absolut necesar pentru România viitorului: educație juridică pentru elevi. Motivația principală a acestui proiect este că „tinerii de azi au nevoie de educaţie civică, etică, juridică, religioasă, sexuală, politică, rutieră, nutrițională. Dorim să construim viitorul cu şi pentru aceşti tineri. Ne dorim ca ei să rămână, să trăiască, să muncească în România, țară căreia noi îi suntem fideli!” Articolul prezintă proiectul, scopul acestuia, ce este de făcut și cum se face, o evaluare a activităților desfășurate până acum, precum și un apel către juriștii care își doresc să se implice.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de drd. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 septembrie – 31 octombrie 2017, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare lunii octombrie 2017 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Practică judiciară neunitară

Rubrica este dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluţii ce ilustrează apariţia unei jurisprudenţe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicaţii imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr judecător drd. Georgiana Tudor analizează concursul dintre infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzută de art. 181 din Legea nr. 78/2000.

Dreptul afacerilor

Articolul Nulități absolute versus nulități relative referitoare la hotărârile Adunării Generale a Acționarilor, semnat de avocat, drd. Petre-Andrei Țâru pleacă de la situația din jurisprudența actuală în care s-a concretizat un criteriu general de distincție clară și neechivocă între cauzele de nulitate relativă și cele de nulitate absolută și, în același timp, un regim sancționator diferit care trebuie aplicat atunci când se identifică tipul de cauză de nulitate. Astfel, în dreptul civil există două tipuri de nulități: o nulitate necondiționată de existența unei vătămări și una condiționată de dovedirea unei vătămări produse prin încălcarea invocată. Distincția capătă valențe importante și în dreptul societar, întrucât a prevalat necesitatea sporită de a proteja stabilitatea actelor juridice și securitatea circuitului civil. Tratarea analitică și practică a regimului nulităților relative și absolute privitoare la hotărârile Adunării Generale a Asociaților (A.G.A.)/Acționarilor se impune ca un demers practic și util ce conduce la aprecierea concretă a tipului de nulitate care intervine și, practic, determină nulitatea hotărârilor adoptate de aceasta.

Drept privat

Articolul „Părintele vitreg” – un străin de iure (sau de facto)?, semnat de prof.dr. Emese Florian. Articolul aduce în atenție soțul/companionul părintelui în două ipostaze semnificativ deosebite: ca aspirant la “titlul” de părinte cu puteri depline (prin intermediul adopției); ca personaj “adițional” în contextul exercitării în comun a autorității părintești de către tatăl și mama copilului. În opinia autorului, sunt situații în care prezența efectivă și afectivă a “părintelui vitreg” în viața de zi cu zi a copilului, participarea sa nemijlocită la creșterea, întreținerea, supravegherea copilului este, în mod regretabil, cu neputință de consolidat printr-o formulă juridică. Posibilitatea adopției copilului de către partenerul consensual al părintelui adoptiv poate fi înțeleasă ca începutul unei altfel de abordări, însă adopția este în continuare cu totul inaccesibilă partenerului consensual al părintelui firesc. Cu privire la exercițiul autorității părintești în cadrul familiei “recompuse”, autorul este de părere că modelul francez al “delegării-partajării” exercițiului atribuțiunilor părintești ar trebui urmat și de legiuitorul român. Prin acest mecanism, ce nu alterează algoritmul exercitării în comun a autorității părintești de către părinții copilului, pentru actele curente în legătură cu persoana copilului soțul părintelui, eventual și partenerul consensual al părintelui necăsătorit dacă a participat și participă nemijlocit la creșterea, îngrijirea copilului ar beneficia, față de terții de bună-credință, de prezumția acordului părinților.

Articolul Și totuși, cât de retractabilă este renunțarea la judecată?, semnat de avocat Radu Damaschin. Articolul este provocat de o situație juridică ușor atipică, care a făcut obiectul dosarului nr. 2577/2/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal. Cu tot respectul cuvenit argumentelor completului de judecată, autorul este de părere că raționamentul acestuia permite o serie de circumstanțieri și nuanțări.

Drept public

Articolul Probleme practice privind exercitarea dreptului de tutelă administrativă al prefectului, semnat de prof.dr. Dana Apostol Tofan își propune să identifice, pornind de la analiza legislației, din perspectiva contradicțiilor ce o caracterizează în această materie, a reflectării lor în jurisprudența instanțelor de contencios administrativ, dar și a unor aspecte semnificative sesizate de doctrină, unele dintre problemele pe care controlul exercitat de prefect cu privire la actele autorităţilor administraţiei publice locale le-a ridicat, de-a lungul vremii, administraţiei, dar mai ales instanţei de contencios administrativ. Incursiunea este una exclusiv juridică, existând în doctrină puncte de vedere cu privire la caracterul politic al exercitării tutelei administrative, dincolo de profesionalizarea și depolitizarea funcției de perfect, proclamate formal de lege.

Drept penal

Articolul Spălarea de bani și prezumția de nevinovăție, semnat de Andreea Ciocănaru. Întrebarea de la care pleacă acest articol este dacă prevederea din art. 29 alin. (4) din Legea nr. 656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, conform căreia cunoașterea provenienței bunurilor din săvârșirea de infracțiuni se poate deduce din circumstanțe faptice obiective, în lipsa unei condamnări anterioare sau concomitente, este contrară prezumției de nevinovăție.

Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE, IRUMB – iulie-august 2017.

În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Victimă colaterală.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.