Începutul unei dezbateri: Învățământul juridic din România. Prezumții. Ficțiuni. Realitatea
Prof. univ. dr. Lucian Bercea
Decanul Facultății de Drept a
Universității de Vest din Timișoara
Facultatea de Drept din Timișoara a aniversat 25 de la ani de la înființare printr-o dezbatere cu tema Învățământul juridic din România. Prezumții. Ficțiuni. Realitatea [1]. Masa rotundă a fost un prilej de reflecție asupra stării actuale a învățământului juridic românesc și asupra obiectivelor acestuia pe termen mediu și lung, subiecte analizate până acum, în România, doar marginal. Evenimentul a reunit nume importante din mediul universitar și din profesiile juridice.
Întrebările în jurul cărora a fost construită dezbaterea, avansate cu titlu ilustrativ, au privit decalajele și tensiunile dintre lumea ideală și cea reală a învățământului juridic superior din România. Le reproduc aici:
▪ Care este portretul ideal al absolventului de drept?
▪ Care ar trebui să fie criteriile de admitere într-o facultate de drept?
▪ Își permit facultățile de drept să fie suficient de selective cu studenții lor?
▪ Reușesc facultățile de drept să acopere nevoia de pregătire a unui jurist european?
▪ Care este eficiența practicii oferite de facultățile de drept studenților lor?
▪ Ar trebui să fie obligatorii cursuri precum Etică academică sau Scriere juridică?
▪ Care mai este rolul lucrărilor de licență în drept?
▪ Este educația oferită de facultățile de drept relevantă pentru cariera absolvenților care nu reușesc să acceadă la profesiile juridice clasice?
▪ Care este portretul real al absolventului de drept?
▪ Ce relevanță au criteriile după care sunt acreditate facultățile de drept?
▪ Au reușit facultățile de drept înființate după 1989 să reducă decalajul față de facultățile de drept de tradiție?
▪ Există o ierarhie a facultăților de drept?
▪ Reflectă finanțarea facultăților de drept poziția lor în această ierarhie?
▪ De ce finanțează statul român aproape 20 de facultăți de drept?
▪ De câți absolvenți ai facultăților de drept mai are nevoie sistemul judiciar din România pe termen scurt și mediu?
▪ Cum își selectează facultățile de drept asistenții?
▪ Care este ponderea avocaților/magistraților-profesori în facultățile de drept?
▪ Este necesară/dezirabilă cumularea celor două cariere?
▪ Au nevoie profesorii din facultățile de drept de validare profesională?
▪ Există cercetători științifici în facultățile de drept?
▪ Care este misiunea conducătorului de doctorat în drept?
▪ Câte dintre tezele de doctorat în drept sunt cu adevărat relevante științific?
▪ Cum sunt percepute facultățile de drept în propriile universități?
▪ Dar profesorii de drept între universitari?
▪ În ce măsură contează pentru profesioniștii dreptului doctrina juridică din România?
▪ Cât influențează doctrina juridică reformele legislative?
▪ Care ar trebui să fie raportul dintre facultățile de drept și formatorii profesiilor juridice?
▪ La ce vârstă și cu ce experiență ar trebui să poți deveni judecător?
▪ Dar procuror?
▪ Ar trebui să fie condiționat accesul în profesiile juridice de absolvirea unui masterat în drept?
▪ Ar trebui să existe o formare inițială comună a judecătorilor, procurorilor și avocaților?
▪ Ce ar trebui să verifice concursurile și examenele de admitere în profesiile juridice?
▪ Cât de dificile ar trebui să fie examenele în raport cu concursurile?
▪ Cât de relevantă este tematica de concurs/examen pentru viitorii profesioniști ai dreptului?
▪ Cât de mult diferă absolventul formării profesionale de absolventul facultății de drept?
Chiar dacă dezbaterea nu a reușit să ofere răspunsuri la toate aceste întrebări (și, cu atât mai puțin, să ofere soluții unanim acceptate), cred că merită subliniate câteva idei care au generat un anumit consens la nivel de principiu:
- necesitatea introducerii disciplinei Drept, cu titlu obligatoriu, în planul-cadru din învățământul liceal, propunere formalizată printr-o declarație comună a decanilor Hexagonului Facultăților de Drept din România [2], ulterioară dezbaterilor, prin care autoritățile şi instituţiile competente au fost invitate să adopte măsurile necesare pentru asigurarea accesului tinerei generații la educație juridică;
- existența, în fiecare dintre facultățile care alcătuiesc Hexagonul (fără a nega forța aparte a facultăților din București, Cluj-Napoca și Iași, derivând din tradiția pe care s-au construit), a unor poli de excelență și a unor autori de referință în anumite domenii, fapt care contribuie la definirea identității acestei comunități de elită a învățământului juridic din România;
- ideea unificării sistemului de admitere în cele șase facultăți de drept aparținând Hexagonului, în contextul unei abordări coerente a formării inițiale a juriștilor, prin aplicarea unor standarde comune de selecție a studenților și crearea premiselor pentru mobilitatea acestora;
- ideea că educația juridică nu trebuie să se limiteze la un transfer cantitativ de cunoștințe relevante, ci că facultățile de drept și profesorii lor ar trebui să-i cultive viitorului jurist un set de valori și principii care să asigure că acesta va face o alegere de carieră profesională în virtutea unor motivații corecte;
- necesitatea redefinirii lucrărilor de licență în drept, a căror utilitate trebuie să fie analizată atât prin prisma contribuției la dezvoltarea competențelor de scriere (academică) ale viitorilor juriști, cât și prin prisma riscului de a dezvălui vulnerabilitățile de etică academică ale acestora;
- posibilitatea instituirii obligativității masteratelor ca o condiție pentru admiterea în diferitele profesii juridice, în condițiile în care această etapă a studiilor universitare ar putea constitui o punte importantă între formarea inițială a studentului și viața profesională a absolventului de drept, i-ar permite studentului să-și aleagă un parcurs educațional personalizat și ar contribui la acumularea unei experiențe formative benefice pentru maturizarea tânărului jurist, mai ales în contextul actualelor propuneri legislative privind condiționarea accesului în magistratură de o vârstă minimă, care să asigure acumularea unor experiențe cât mai complexe;
- posibilitatea includerii în cadrul concursului de admitere în magistratură a unei probe care să verifice nivelul de cultură generală al candidatului, dat fiind rolul culturii generale în formarea juristului magistrat, și regândirea evaluării cunoștințelor juridice, care ar trebui să depășească verificarea informațiilor juridice brute acumulate de candidați şi, separat, raţionamentul acestora și să reușească să evalueze și raționamentul lor juridic;
- producerea unor mutații importante în spectrul calității articolelor și cărților de doctrină juridică, din cauza segmentării excesive a publicațiilor de profil, precum și a unor schimbări în profilul consumatorilor de publicații juridice, caracterizat de preferința pentru materiale electronice și concis elaborate, fapt care ar reclama o reorientare a doctrinei și editorilor, astfel încât să poată răspunde în mod adecvat acestor tendințe, fără a compromite standardele intelectuale ale publicațiilor juridice;
- necesitatea găsirii unui echilibru între cariera academică și cea profesională a profesorilor din facultățile de drept, în contextul subfinanțării învățământului universitar și al veniturilor relativ reduse ale cadrelor didactice aflate la început de carieră, al riscului producerii unei contraselecții în rândul cadrelor didactice în cazul unei potențiale incompatibilități a funcțiilor didactice cu cele profesionale, dar și al recunoașterii faptului că o carieră academică completă, care include un profil de cercetător, reclamă anumite constrângeri în cariera profesională.
Faptul că masa rotundă a analizat critic probleme actuale şi sensibile şi a generat discuții deschise, controverse colegiale și tensiuni intelectuale între invitați dovedește că dezbaterea pe marginea stării învățământului juridic din România se află doar la început. Câştigul acestei prime analize este înțelegerea comună a nevoii de recalibrare a educaţiei juridice în raport cu așteptările societăţii şi de reducere a decalajului între dezideratele facultăţilor de drept şi realitate.
[1] Masa rotundă cu tema Învățământul juridic din România. Prezumții. Ficțiuni. Realitatea a avut loc în data de 3 noiembrie 2017, în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara. Înregistrarea dezbaterii este disponibilă online (https://conferinte.juridice.ro/facultatea-de-drept-din-timisoara-25-de-ani). Un rezumat al dezbaterilor, realizat de Sorina Doroga și Alexandra Mercescu, poate fi consultat online (https://www.juridice.ro/546668/dezbaterea-invatamantul-juridic-din-romania-prezumtii-fictiuni-realitatea-cateva-concluzii.html).
[2] Textul integral al declarației poate fi accesat online (https://www.juridice.ro/545685/declaratie-comuna-a-decanilor-facultatilor-de-drept-din-cadrul-hexagonului-facultatilor-de-drept-din-romania.html).
