Curierul Judiciar nr. 12/2017
Numărul din luna decembrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.
Editorialul din acest număr este semnat de prof. dr. Lucian Bercea, decanul Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara și constituie o sinteză a Mesei rotunde cu tema Învățământul juridic din România. Prezumții. Ficțiuni. Realitatea, organizate cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea Facultății de Drept din Timișoara. A fost un prilej de reflecție și dezbatere asupra stării actuale a învățământului juridic românesc și asupra obiectivelor acestuia pe termen mediu și lung.
În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de drd. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 – 23 noiembrie 2017, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.
Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare lunii noiembrie 2017 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.
Practică judiciară neunitară
Rubrica realizată de judecător drd. Răzvan Anghel dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluţii ce ilustrează apariţia unei jurisprudenţe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicaţii imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr sunt analizate momentul de la care curge termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare în cazul personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare si de control din învățământul preuniversitar.
Dreptul afacerilor
Articolul Interpretarea noțiunii de consumator în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, semnat de lector dr. Mihaela-Georgiana Iliescu. În contextul în care noţiunea de consumator este o noţiune cu un conţinut variabil în dreptul unional, o noțiune operațională și dinamică, care este definită prin raportare la dispoziţiile fiecărui act normativ în cauză, un rol semnificativ în procesul de uniformizare a aplicării normelor juridice incidente noţiunii de consumator şi implicit în clarificarea acestei noţiuni a revenit Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Prezentul articol realizează o analiză detaliată a hotărârilor semnificative ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în materie.
Drept privat
Comentariul Deciziei nr. 654/12.03.2013 Curții de Apel Galați, Secţia a II-a civilă, semnat de lector dr. Dragoș-Mihail Daghie, privind domiciliul procesual ales, modalitatea de stabilire și neindicarea opțiunii în mod expres. Domiciliul procesual ales se poate stabili, în condițiile art. 93 C.proc.civ. din 1865, ca o altă locație unde parte solicită comunicarea actelor de procedură însă trebuie să fie arătată și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, mențiune ce trebuie indicată expres și care nu poate fi presupusă ca fiind existentă prin simpla menționare a datelor de identificare ale reprezentantului convențional. Prin decizia nr. 657 instanța de recurs, Curtea de Apel Galați, a reușit să inoveze dispozițiile aplicabile domiciliului procesual ales. De altfel, instanța a stabilit dispoziții susținute de prevederi mai mult de lege ferenda decât de lege lata, ignorând faptul că hotărârea judecătorească se pronunță în numele legii și nu în numele echității sau al altor reglementări.
Articolul Abordări comparatiste privitoare la organizarea Inspecției Judiciare, semnat de prof.dr. Ioan Leș. În cuprinsul studiului de față este realizată o prezentare comparativă a modului de organizare a Inspecției Judiciare, cu deosebire, în cele mai importante democrații europene. Au fost identificate patru modele principale de organizare a instituției: a) constituirea unei inspecții judiciare în cadrul Ministerului Justiției; b) constituirea unui organism de investigare în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (sau a unui organism cu o denumire asemănătoare); c) organizarea unei proceduri parlamentare de investigare și aplicare a sancțiunilor disciplinare; d) constituirea unui organism distinct de Consiliul Superior al Magistraturii și de puterea executivă. Autorul remarcă că un model frecvent utilizat este cel francez, respectiv de organizare a instituției pe lângă „ministrul justiției”, soluție ce poate genera însă serioase susceptibilități datorită posibilei implicări a executivului în activitatea Inspecției Judiciare. Dintre soluțiile prezentate cele mai potrivite pentru sistemul judiciar român sunt considerate de către autor cele legate de menținerea Inspecției Judiciare ca structură în cadrul CSM sau constituirea ei ca o entitate autonomă. Prima dintre aceste din urmă soluții ar implica și o mai semnificativă reprezentare a societății civile în cadrul CSM.
Articolul Semnificația sintagmei „loc de muncă organizat supus controlului” în lumina modificărilor aduse Codului muncii de O.U.G. nr. 53/2017, semnat de avocat, drd. Georgiana Enache. Începând cu luna august a anului 2017 au fost instituite o serie de modificări ale Codului muncii vizând, în esență, combaterea fenomenului de „muncă la negru” (munca nedeclarată). În acest context, legiuitorul român a prevăzut și statuat că în ipoteza identificării unui caz de muncă nedeclarată, inspectorul de muncă dispune ca măsură complementară sistarea activității locului de muncă organizat supus controlului. Analizând prevederile din legislația română a muncii, se constată că noțiunea de „loc de muncă” este susceptibilă de mai multe înțelesuri, motiv pentru care însăși întinderea prerogativelor inspectorilor de muncă este incertă. Ne propunem prin prezentul articol să analizăm sensurile noțiunii de „loc de muncă” pentru a stabili care este finalitatea urmărită de legiuitor prin modificările aduse Codului muncii.
Drept public
Articolul Anularea actelor administrative cu caracter normativ. Aspecte practice, semnat de avocat, dr. Alexandru Dimitriu și consilier juridic Ciprian Popa. Anularea actelor administrative cu caracter normativ reprezintă unicul remediu în fața excesului de putere sau, uneori, al incompetenței și/sau a relei intenții a unora din persoanele cu poziție de decizie în cadrul organelor administrative sau executive (Guvern, ministere de resort, autoritățile administrației locale etc.). Prevederile Legii nr. 554/2004 permit atacarea în contencios a actelor administrative cu caracter normativ, atât cu acțiune în anulare, cât și cu cerere de suspendare a efectelor actului administrativ până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare. Motivele ce pot fi folosite în vederea anulării actelor administrative cu caracter normativ sunt relativ puține, întrucât oportunitatea adoptării de către forța executivă a unor astfel de acte nu poate fi supusă cenzurii instanțelor de judecată. În prezenta lucrare ne propunem să tratăm, dintr-o perspectivă eminamente practică, motivele ce pot fi folosite în vederea anulării unui act administrativ cu caracter normativ.
Drept penal
Articolul Dolul. Delimitări față de infracțiunea de înșelăciune, semnat de avocat Dragoș-Cristian Șărban, propune spre analiză această comparație întrucât există numeroase asemănări și, din contră, mai puține deosebiri între instituția dolului și infracțiunea de înșelăciune, de aceea apare și posibilitatea confundării acestora ori chiar a suprapunerii lor. În cazul dolului nu este prevăzută condiția ca partea să sufere un prejudiciu, cum este necesar pentru existența înșelăciunii; mașinațiile folosite sunt, de obicei, mai simpliste; se poate săvârși prin omisiune ori chiar prin comportament; contractul se execută, partea încercând doar să determine pe cocontractant la încheierea contractului în alte condiții.
Articolul Ineficiența tratamentului sancționator al pluralității intermediare, semnat de auditor de justiție Mădălin Hurducaciu. Pluralitatea intermediară reprezintă o formă a pluralității de infracțiuni cu un regim sancționator propriu. Acest lucru a fost recunoscut cvasiunanim atât de doctrină, cât și de practica judiciară. Totuși, modalitatea de aplicare a regimului sancționator a dezvoltat mai multe opinii, fiecare în parte dovedindu-se a avea anumite carențe în ceea ce privește modalitatea de calcul al pedepsei sau al rezultatului obținut în urma aplicării regulilor de la pluralitatea intermediară. Prezenta lucrare a fost scrisă în scopul evidențierii acestor probleme, precum și pentru a propune o posibilă soluție.
Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE, IRUMB – septembrie-octombrie 2017.
În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Povestea bradului Marcel (poveste de iarnă).
Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.
Așa cum v-am obișnuit, ultimul număr din fiecare an al revistei conține Tabla de materii a revistei Curierul Judiciar pe anul 2017, în care puteți consulta toate materialele publicate în numerele din 2017, cu indicarea rubricii, titlului, autorului și a numărului de revistă în care se regăsesc acestea.
