Comisia propune măsuri mai drastice privind sancționarea statelor membre care încalcă statul de drept

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 291/1 din 17 august 2018 a fost publicat

AVIZUL NR. 1/2018 al Curții de Conturi [prezentat în temeiul articolului 322 alineatul (1) litera (a) din TFUE]

referitor la propunerea (din 2 mai 2018) de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre (2018/C 291/01)

La 14 martie 2018, Parlamentul European a solicitat „Comisiei să propună un mecanism prin care statele membre care nu respectă valorile consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul UE) să poată suporta consecințe financiare”, avertizând totuși „că beneficiarii finali ai bugetului Uniunii nu pot fi în niciun caz afectați de încălcări ale normelor pentru care nu sunt responsabili”. Acesta a declarat că era „convins, prin urmare, că bugetul Uniunii nu [reprezenta] instrumentul potrivit pentru a aborda nerespectarea articolului 2 din Tratatul UE și că orice eventuale consecințe financiare ar trebui să fie suportate de statul membru în cauză în mod independent de execuția bugetară”.

Potrivit Comisiei, „în prezent nu este instituit niciun mecanism care să protejeze banii contribuabililor din UE în cazul unor deficiențe în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru”. Normele actuale obligă statele membre să demonstreze că sistemele lor de gestiune și de control și procedurile de execuție a fondurilor UE protejează în mod suficient interesele financiare ale Uniunii, iar în caz contrar, Comisia ia măsuri corective (de exemplu, suspendarea plăților sau aplicarea unor corecții financiare).

În cazul în care Comisia constată încălcări ale dreptului UE, aceasta poate iniția o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statului membru în cauză în temeiul articolului 258 din TFUE. În plus, în cazul în care un stat membru nu respectă valorile fundamentale menționate la articolul 2 din Tratatul UE, inclusiv statul de drept, Comisia poate declanșa mecanismul prevăzut la articolul 7 din Tratatul UE, care poate conduce, în cele din urmă, la suspendarea anumitor drepturi (inclusiv dreptul de vot în Consiliu).

Propunerea Comisiei

Având în vedere obiectivul general al propunerii, și anume acela de a contribui la buna execuție a bugetului UE, Comisia a ales drept temei articolul 322 alineatul (1) litera (a) din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE), care constituie și temeiul juridic al Regulamentului financiar. Propunerea este o reglementare autonomă în cadrul pachetului de reglementări pentru cadrul financiar multianual 2021-2027.

Mai exact, propunerea Comisiei vizează stabilirea „normelor necesare pentru protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre”, care afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii. Acest lucru conferă, așadar, Comisiei dreptul de a iniția procedura înainte ca aceste riscuri să se materializeze. Prin sporirea protecției împotriva posibilelor practici sau omisiuni ale autorităților naționale care contravin statului de drept, propunerea urmărește să aibă un impact pozitiv asupra bunei gestiuni financiare a bugetului UE.

Propunerea prevede ca, după luarea în considerare a informațiilor și a observațiilor primite de la statul membru în cauză, Comisia să prezinte Consiliului o propunere de act de punere în aplicare a unor măsuri adecvate (în funcție de natura, de gravitatea și de amploarea deficienței generalizate în ceea ce privește statul de drept). Această propunere este considerată a fi adoptată de Consiliu, cu excepția situației în care acesta decide, cu majoritate calificată, să respingă sau să modifice propunerea Comisiei în termen de o lună. Măsurile adecvate pot lua forma suspendării, a reducerii sau a restricționării accesului unui stat membru la finanțarea UE, fie integral, fie parțial.

Propunerea obligă Comisia să evalueze situația în care statul membru în cauză a prezentat dovezi care arată că deficiențele generalizate constatate au fost remediate sau au încetat să existe integral sau parțial și, în cazul în care evaluarea este pozitivă, să prezinte Consiliului o propunere de decizie de ridicare a măsurilor respective în totalitate sau în parte. Fără o astfel de decizie până în anul n+2, angajamentele suspendate din anul n vor fi definitiv pierdute pentru statul membru în cauză.

Curtea de Conturi salută obiectivul inițiativei legislative a Comisiei de a proteja bugetul Uniunii împotriva unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru, care afectează sau riscă să afecteze buna gestiune financiară sau protecția intereselor financiare ale Uniunii.

Cu toate acestea, propunerea nu precizează în mod clar care sunt sursele de orientare disponibile pe care Comisia ar trebui să le utilizeze pentru a efectua evaluarea sa calitativă în vederea identificării unei deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept, fapt care periclitează buna gestiune financiară. Aceasta prevede doar că Comisia își poate baza evaluarea pe informații provenite din toate sursele disponibile. În opinia Curții, o specificare mai clară a acestora ar putea spori transparența, trasabilitatea și susceptibilitatea mecanismului propus de a face obiectul unui eventual audit, precum și securitatea juridică și lipsa arbitrarității în exercitarea competențelor executive propuse a fi conferite Comisiei.

• Recomandările pe care Curtea de Conturi le face vizează următoarele aspecte:

Recomandarea 1. Curtea recomandă ca organele legislative să stabilească criterii clare și specifice pentru a defini ce anume constituie o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept, care periclitează buna gestiune financiară, și pentru a determina amploarea măsurilor, fie în propunerea de regulament, fie în eventualele norme de aplicare. La stabilirea criteriilor, ar putea fi luate în considerare sursele de orientare pe care Comisia le-a utilizat în contextul negocierilor de aderare la UE, precum și în cadrul mecanismului de cooperare și verificare instituit pentru a urmări progresul unui stat membru.

Recomandarea 2. Curtea recomandă ca organele legislative să specifice temeiul pentru stabilirea termenelor în care statul membru în cauză trebuie să furnizeze informațiile solicitate, precum și să introducă termene similare pentru Comisie, ori de câte ori este cazul, de exemplu în ceea ce privește ridicarea măsurilor în cazul în care deficiențele generalizate aflate la baza acestora au încetat să mai existe.

Recomandarea 3. Curtea recomandă ca organele legislative să solicite Comisiei să evalueze în detaliu în propunerea sa către Consiliu modul în care vor fi protejate interesele legitime ale beneficiarilor finali. Pentru toate măsurile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din propunere (precum reducerea angajamentelor sau suspendarea angajamentelor sau a plăților), drepturile beneficiarilor finali trebuie să fie protejate.

Recomandarea 4. Curtea recomandă organismelor legislative să solicite Comisiei, înainte ca aceasta să decidă ce măsuri adecvate să propună, să evalueze posibilele implicații bugetare ale unei reduceri a finanțării UE pentru bugetul național al statului membru în cauză, ținând seama în mod corespunzător de principiile proporționalității și nediscriminării.

Recomandarea 5. Curtea recomandă organelor legislative să clarifice faptul că dispozițiile referitoare la Parchetul European, după înființarea acestuia, pot fi aplicabile numai statelor membre participante.

Sursa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2018.291.01.0001.01.RON&toc=OJ:C:2018:291:TOC