Zoom IN: Implicaţiile codificării procedurii administrative asupra procedurii prealabile
Acest text constituie un fragment din articolul Implicaţiile codificării procedurii administrative asupra procedurii prealabile în cadrul procesului de soluţionare a cererilor în contenciosul administrativ publicat în revista Curierul Judiciar nr. 6/2018
Autor: Drd. Maria-Loredana Haiduc
Universitatea din București
Avocat, Baroul Bucureşti
Articolul este publicat în rubrica Drept public.
Sumar:
I. Necesitatea codificării procedurii administrative
II. Reglementarea în vigoare privind procedura prealabilă în activitatea administrativă
III. Codificarea procedurii prealabile administrative
IV. Concluzii
Rezumat:
Adoptarea unui Cod de procedură administrativă ar trebui să ducă implicit şi la codificarea unei proceduri prealabile clare, cu reguli precise care să prevadă conduita părţilor implicate, probele ce pot fi administrate în faza administrativă a soluţionării unui litigiu, să reglementeze soluţiile pe care le poate primi o cerere prin care se acuză vătămarea unui drept sau interes legitim printr-un act administrativ individual sau normativ emis de o autoritate publică şi care poate să ducă la soluţionarea finală a litigiului fără a se mai ajunge în faţa instanţei de contencios administrativ.
Extras:
(…)
Despre necesitatea adoptării unui Cod de procedură administrativă se discută în doctrină încă din perioada interbelică[1]. Şi se pare că încă se va mai discuta, prioritatea Guvernului şi a legislativului fiind adoptarea Codului administrativ[2].
Majoritatea autorilor s-au pronunţat în sensul că prioritară era adoptarea unor reguli de procedură după care să funcţioneze administraţia[3]. Avalanşa de legi, iar, uneori, contradicţiile apărute între anumite acte normative, accentuează instabilitatea relaţiilor sociale pe care le oglindesc şi fac dificilă punerea lor în aplicare.
O corectă sistematizare a normelor juridice consacrate procedurii administrative ar duce la eliminarea încă de la început a unor nereguli legate de competenţa autorităţii emitente a actului administrativ, de structura logico-juridică a acestuia, de condiţiile de validitate ale actului administrativ, de etapele procedurale de emitere, comunicare, punere în executare şi de contestare a acestui act, de probele care pot fi administrate şi modul lor de administrare, de fazele procesuale ce trebuie parcurse în cazul contestării unui act administrativ etc.
Obiectul de reglementare al unui Cod de procedură administrativă ar trebui să constea în stabilirea unui cadru normativ principal de înfăptuire a activităţii administraţiei publice, având ca scop realizarea competenţei autorităţilor publice cu respectarea interesului public şi a drepturilor şi intereselor legitime ale celor administraţi – persoane fizice sau juridice – în limitele regulilor statului de drept stabilite prin Constituţia României, republicată[4].
Un astfel de Cod trebuie să clarifice o serie de termeni prin definiţiile pe care ar urma să le ofere unor noţiuni, precum: activitate administrativă, autoritate publică, serviciu public, regim de putere publică, act administrativ, operaţiuni administrative şi fapte administrative, interes public, interes legitim, drept vătămat etc.
(…)
_____________________________________________________
[1] P. Negulescu, Tratat de drept administrativ român, Vol. II. Organizarea administrativă a României, Partea I, ed. a III-a, Atelierele grafice ale Fundaţiei Culturale „Voevodul Mihai”, Bucureşti, 1930, p. 84 şi urm.; P. Negulescu, Tratat de drept administrativ, vol. I, ed. a IV-a, Institutul de arte grafice E. Marvan, Bucureşti, 1934, p. 13 şi urm.
A existat un anteproiect de lege pentru organizarea ministerelor (alcătuit de profesorii Paul Negulescu, George Alexianu şi Romul Boilă) ce conţinea 110 articole care se ocupau de funcţionarea serviciilor publice stabilindu-se normele de procedură administrativă, dar această parte din proiect a fost suprimată, restul devenind Legea din 2 august 1929.
[2] Proiectul de Cod administrativ se află, în prezent, la Comisia de specialitate a Senatului.
[3] D. Apostol Tofan, Drept administrativ, vol. I, ed. 4, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2018, p. 91-102; D. Apostol Tofan, Din nou despre actualitatea şi necesitatea unui Cod de procedură administrativă, în Studii şi Cercetări Juridice nr. 4/2017, p. 445-478; I. Alexandru, Da, prioritară este adoptarea unui Cod de procedură administrativă, nu a unui Cod administrativ, în Revista de Drept Public nr. 2/2016, p. 15-18; I. Toadere, D.C. Dragoş, Codificarea procedurii administrative în România, în context european, în Curierul Judiciar nr. 11/2016, p. 616-624; A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I, ed. 4, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005, p. 147-149; E. Bălan, Drept administrativ şi procedură administrativă, Ed. Universitară, Bucureşti, 2002, p. 255-256; R.A. Lazăr, Codificarea – soluţie necesară şi perfectă a asigurării funcţionării principiului legalităţii?, în Juridica nr. 11-12/2001, p. 436.
[4] M.Of. nr. 767/31.10.2003.
