Zoom IN: Noutăţi în cariera magistraţilor aduse prin modificările la pachetul de legi privind justiţia

Acest text constituie un fragment din articolul Noutăţi în cariera magistraţilor aduse prin modificările la pachetul de legi privind justiţia publicat în revista Curierul Judiciar nr. 5/2018

Autor: Dr. Cristi Danileț 
Judecător, Tribunalul Cluj

Articolul este publicat în rubrica Legile justiției.

Sumar:

I. Introducere
II. Separarea carierelor
III. Recrutarea magistraților
1. Admiterea la INM
2. Admiterea în magistratură
3. Numirea fără concurs sau examen
IV. Promovarea magistraților
1. Obținerea gradului superior și ocuparea funcțiilor de execuție la instanțe/parchete superioare
2. Ocuparea funcțiilor de conducere la instanțe/parchete
V. Promovarea și numirea la I.C.C.J.
1. Promovare vs. numire
2. Ocuparea funcției de judecător la I.C.C.J.
3. Ocuparea funcțiilor de conducere la I.C.C.J.
VI. Statutul procurorilor
1. Autoritatea ministrului justiției
2. Numirea și revocarea în funcțiile de conducere de la vârful Ministerului Public
VII. Cumulul de funcții și de activități
VIII. Delegarea
IX. Suspendarea din funcție
X. Eliberarea din funcție
XI. Evaluarea profesională și psihologică a magistraților
1. Evaluarea profesională
2. Evaluarea psihologică
XII. Alte aspecte

Rezumat:

La 14 ani de la adoptarea celor trei acte normative ce fac parte din așa numitul „pachet de legi privind justiția” s-au inițiat modificări radicale ale acestora. Politicul, magistrații și întreaga societate s-au implicat în dezbaterea publică. Aparent, modificările și-au propus întărirea independenței justiției și limitarea abuzurilor magistraților. În realitate, multe modificări s-au dovedit a fi neconstituționale ori contrare recomandărilor cuprinse în rapoartele Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, avizelor consultative negative ale Consiliului Superior al Magistraturii și împotriva voinței a mii de magistrați și ONG-uri. Cel mai grav este creșterea puterii ministrului asupra procurorilor, ceea ce e un semn clar de control politic asupra justiției penale.

Extras:

(…)

Prin noul conținut al alin. (8) din art. 8 al Legii nr. 303/2004, republicată, se declară drept informații de interes public toate informațiile care privesc statutul judecătorilor și procurorilor și se garantează accesul liber la acestea. Înseamnă oare acest lucru că publicul va avea acces nestingherit la mapa profesională a magistratului? Oricum, încă de acum câțiva ani CSM a obligat instanțele să publice pe site-ul lor elemente ce țin de CV-ul profesional al judecătorului.

În fine, art. 76 din Legea nr. 303/2004, republicată este modificat. Dacă până acum se permitea magistratului să facă parte din orice asociație neguvernamentală, profesională sau nu, de acum se prevede că poate să facă parte din organele de conducere ale acestora. Reamintim că până în anul 2005 magistrații puteau face parte doar din structuri asociative pentru apărarea intereselor profesiei, cu excepția sindicatelor, aspect interzis de art. 40 alin. (3) din Constituție. Odată cu reforma din anul 2005 s-a permis magistraților să facă parte din orice altă asociație sau fundație[1].

Noua dispoziția este oarecum ciudată. Pe de o parte, potrivit dispozițiilor cuprinse în O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (M.Of. nr. 39/31.01.2000), adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaţilor, consiliul director este organul executiv, iar un membru este desemnat de acesta din urmă să semneze actele asociației – și acesta, în limbaj uzual, este numit „președintele asociației”. Or, din moment ce magistratul este membru în asociație, în mod autonom face parte din conducerea acesteia. Știind sesizările disciplinare care s-au formulat împotriva unor magistrați în trecut și urmărind dezbaterile parlamentare, realizăm că, ceea ce a vrut să facă legiuitorul de fapt a fost să permită în mod expres magistraților să fie președinți ai unor asociații, inclusiv profesionale. Din noua normă introdusă, nu rezultă că s-ar fi realizat această intenție.

(…)

______________________________________________

[1] Magistrații pot face parte din asociații fără scop patrimonial care sunt înregistrate legal, inclusiv masonice și sunt obligați să completeze declarația de interese cu privire la această calitate, dar nu poate face parte din asociații secrete (a se vedea Hotărârea Plenului CSM nr. 886/2013).